Studiul arată că doar 10% dintre aceste persoane ar fi disponibile să muncească, deşi nu caută o slujbă, iar 50% trăiesc în mediul rural. De asemenea, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale şi postliceale sau o şcoală profesională, pe ambele categorii oferta de muncă fiind deja excedentară. Mai exact, jumătate din cele patru milioane de persoane “activează” oricum pe un tronson de personal care se confruntă cu excedent de forţă de muncă de circa trei ani.
Acelaşi studiu al BNR, pe care guvernatorul a anunţat că are de gând să-l aprofundeze, relevă că 33% sunt persoane în vârstă, mai dificil de (re)integrat, iar dintre tineri, numai 80% sunt la şcoală, ceilalţi nefiind implicaţi în nicio activitate (educaţională sau lucrativă). În plus, concluzia este că fluxul net de persoane care (re)intră în activitate în ultimii şase ani este aproape nul.
„Avem un număr crescut de salariaţi, dar şi o tensionare a pieţei muncii. Avem excedent de forţă de muncă la primar-gimnazial, deci forţă de muncă mai puţin pregătită, şi un excedent la această categorie în creştere. În schimb, avem deficit de forţă de muncă cu studii înalite”, a precizat guvernatorul BNR. Acesta a subliniat că această tensionare a pieţei muncii impinge salariile în sus, chiar dacă antreprenorul nu are această politică de creştere salarială, iar capacitatea de producţie este limitată, fapt arătat şi de deteriorarea balanţei comerciale, unde deficitul se îndreaptă spre 3%. Cu toate acestea, reizbucnirea unei crize similare celei din 2008 nu este probabilă, deficitul de cont curent înregistrat atunci fiind de 14%, a dat asigurări Isărescu.
