De asemenea, dobânzile la împrumuturi şi noi şi vechi, şi la persoane fizice şi persoane juridice, sunt în uşoară creştere. Ca medie, ecartul dintre dobânda medie la credite şi depozite creşte la rândul său pas cu pas, iar majorarea nu se datorează exclusiv creşterii indicelui Robor.
Primele semne de creştere a dobânzilor pe piaţa interbancară şi, timid, chiar pe piaţa titlurilor de stat, au fost în luna septembrie. Pe data de 18 septembrie, Robor a trecut pentru prima dată la nivelul de 1%, nivel pe care nu îl mai atinsese din 30 august 2016. Însă dobânzile la depozitele bancare atât ale persoanelor fizice cât şi cele ale persoanelor juridice nu numai că sunt la minime istorice, dar continuă chiar să scadă.
Astfel, media dobânzilor la depozitele aflate în soldul băncilor a ajuns la 0,83% în luna septembrie faţă de 0,99% în luna octombrie 2016. Luată defalcat, dobânda la depozitele vechi ale populaţiei a scăzut lună de lună în ultimii 4-5 ani, scăderea din ultimul an fiind de la 1,15 în octombrie 2016, la 0,95% în septembrie 2017. Totuşi trebuie să menţionăm că acest procent „ridicat” al dobânzii la depozitele de retail se datorează depozitelor constituite pe o perioadă mai mare de doi ani unde dobânda medie în septembrie s-a situat la 1,37%.
În medie depozitele bancare ale românilor sunt constituite pe trei luni chiar dacă ei folosesc prelungirea automată a termenului de deţinere în bancă.
Cu o evoluţie relativ constantă pe durata ultimului an, dobânda medie acordată de bănci depozitelor deţinute de societăţile nefinanciare a crescut în septembrie faţă de august, de la 0,489% la 0,53%, per total tipuri de depozite. Pentru depozitele constituite pentru o perioadă de până în doi ani, rata dobânzii a crescut de la 0,49% în august la 0,55% îm septembrie.
Dobânzile la creditele în sold ale persoanelor fizice au consemnat însă permanent creştere, în medie cu 0.01% pe lună. Pe medie, dobânzile la împrumuturile populaţiei au fost de 6,45% în septembrie faţă de 6,44% în august, în timp ce creditul de nevoi personale a consemnat cam aceeaşi creştere, de la 9,97% în august la 9,98% în septembrie. Creditele pentru firme au consemnat însă o uşoară scădere de la o dobândă de 4,04% în august la 4,03% în septembrie. Este vorba de ritm, care poate fi de creştere sau scădere, nu de nivelul dobânzii pentru credite, este firesc ca societăţile care lucrează cu volume mult mai mari să aibă costuri mai mici.
În cazul depozitelor nou constituite, băncile comerciale au acordat dobânzi şi mai mici decât pentru cele existente în sold. Astfel, media la depozitele noi ale populaţiei în septembrie a fost de 0,74%, comparativ cu 0,83% pentru cele în sold şi, bineînţeles în scădere faţă de luna anterioară. La companii, însă, dobânda la depozitele nou constituite a crescut de la 0,40% la 0,52%. Împrumuturile nou acordate au primit o medie de dobândă de 6,81% pentru populaţie, în creştere faţă de august când s-a lucrat cu o medie de 6,63%. Pe zona de credite nou contractate şi companiile s-au confruntat cu o creştere: de la 3,78% în august la 3,91%.
În acest context, ne confruntăm cu o majorare uşoară, dar generalizată a ecartului dintre dobânda la depozite şi cea la credite, care după scăderea cheltuielilor administrative este practic marja netă de profit a băncii. În cazul raportului credite/depozite existente în sold, ecartul a fost în luna septembrie de 4,6%, faţă de 4,52% în octombrie 2016. Ecartul pentru depozitele/creditele nou acordate a fost de 4,9%. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în luna octombrie, când vor apărea primele efecte cumulate ale creşterii accelerate a Robor.
