În Raportul de țară semestrial al Comisiei Europene se arată că piața muncii din România rămâne, în continuare, destul de neechilibrată. Accesul pe piața muncii este plin de provocări pentru femei, persoanele cu dizabilități, tineri și cetățeni de etnie romă
Deși șomajul în rândul tinerilor a scăzut încă din 2015, procentul celor care nu au o minimă educație, nu sunt angajați sau nici măcar nu au făcut cursuri profesionale este destul de mare, se mai arată în raport. În plus, discriminarea de sex la angajare a ajuns în 2016 la o pondere la 17,6% și rămâne una dintre cele mai mari din statele Uniunii Europene.
Cu toate că angajatorii sunt destul de reticenți la anumite categorii sociale la angajare, nevoia de mână de lucru este în continuă creștere, iar România nu are capacitatea necesară pentru a acoperi această nevoie, principala cauză fiind demografia negativă.
Începând din 1990, populația României este într-o continuă scădere, iar trendul acesta va continua și pe viitorul îndepărtat. „Îmbătrânirea populației reprezintă un factor negativ pentru creșterea economică, în condițiile în care populația cu putere de muncă, între 15 și 64 de ani, va scădea de la 67% la 55% până în 2050”, se mai arată în raportul CE.
De asemenea, migrația populației va fi o provocare continuă pentru România. În ciuda, îmbunătățirilor de pe piața de muncă, două segmente vor avea în continuare de suferit, femeile și persoanele peste 50 de ani, pentru că România are și o problemă serioasă cu discriminarea de sex și cea de vârstă.
„Personalul calificat sau inflația de anumite profesii au un impact advers în cantitatea și calitatea muncii furnizate”, se mai arată în raportul CE.
Preşedintele Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT), Florin Godean, spune că piaţa de muncă temporară ar putea creşte în 2018 cu 10%, dar evoluţia acesteia va depinde de strategia companiilor.
”Piaţa va fi foarte dificilă, va avea o creştere de cel mult 10%. Depinde de strategia fiecărei companii. Anul acesta şi anul viitor se vor cerne companiile care au avut o creştere sustenabilă de cele care au încercat să crească într-un fel forţat”, a spus Godean.
Piaţa de muncă temporară cuprindea în 2017 aproximativ 40.000 de angajaţi, cei mai mulţi în sectorul automotive. În 2016, piaţa era de 45.000 de angajaţi. Cu toate acestea, cifra de afaceri a crescut de la 230 de milioane de euro în 2016, la 303 milioane de euro în 2017.
În urmă cu 10 ani, companiile apelau la muncă temporară pentru că aveau nevoie de personal şi nu mai găseau. „După 2008, industria a scăzut, iar din 2011 a început din nou să crească, pentru că au început să vină comenzi din Europa de Vest către fabricile din România, dar în acelaşi timp aceste firme nu aveau date certe cu privire la continuitatea activităţii. Astfel, companiile au început să apeleze la muncă temporară pentru flexibilitate. Cu toate acestea, nivelul pieţei din România este scăzut”, mai precizează Godean.
Creșterea salariului minim a accelerat în ultimii ani. Procentul mic al șomajului, combinat cu o forță de muncă în scădere și cu lipsa unor calificări au condus la o piață a muncii tot mai restrânsă și la creșteri ale salariului minim.
„După o creștere puternică în 2016, salariile au crescut și în 2017, influențate de o majorare cu 16% a salariului minim în februarie 2017 până la 1.450 de lei. Se preconizează că salariile vor crește și în 2018, odată cu salariul minim net care s-a majorat în ianuarie cu 9%, în timp ce salariul mediu în sectorul public s-a majorat cu 11,5%. Salariile în România rămân, totuși, mici în comparație cu medie europeană, dar cu așteptări mari alimentate de o economie pe val”, se mai arată în Raportul Comisiei Europene.
Cu toate acestea, mai avertizează oficialii europeni, creșterea salariilor în starea actuală nu este una sustenabilă. Creșterea de 70% din sectorul public dintre trimestrul I al lui 2015 și trimestrul al-III-lea al lui 2017 a depășit cu mult ritmul de creștere a salariilor din sectorul privat.
„Salariul minim a crescut cu 60% în termeni neți din 2015. Undeva la 30% dintre muncitori câștigau salariul minim în 2017, ceea ce indică o distribuire neuniformă a distribuției salariale. Creșterea puternică a salariilor va pune presiune pe competitivitate și inflație, dacă majorarea productivității nu ține pasul cu cea salarială”, mai spun oficialii europeni.
Pe de altă parte, avertismentele misiunii FMI în România se corelează foarte bine cu cifrele prezentate în Raportul de țară publicat de Comisia Europeană. Potrivit reprezentanților FMI, degeaba am avut cea mai mare creștere economică din UE, dacă aceasta nu este susținută și de schimbări legislative eficiente.
„În primul rând, inflația ar putea crește și mai mult, cu posibile implicații sociale. O combinație de reținere fiscală cu înăsprirea măsurilor monetare ar fi cea mai bună soluție… De asemenea, dacă discutăm problemele de natură fiscală, un lucru care ne preocupă este reprezentat de veniturile scăzute ca proporție din PIB. Acestea nu au ținut ritmul cu creșterea veniturilor, din acest motiv trebuie să atacăm aceste probleme și trebuie să fie clar că este o sursă care ar satisface nevoile de importanță mai mare”, a declarat Jaewoo Lee, șeful misiunii FMI în România.
Toate detaliile pe:
