Teleferic Sinaia – incasari de 10 milioane de euro in 2014…Adrian Sarbu lua banii direct din casierie devalizandu-si propria firma. Mihnea Vasiliu – firmele din grup – subfinantare cronica

1
3991

Angajații lui Adrian Sârbu foloseau limbaj codat atunci când vorbeau despre banii ce ar fi trebuit să fie scoși din firme pentru el. Procurorii au găsit mailuri în care „partidului unic”, grupul de firme, i se cereau prosoape, bomboane sau oxigen.

În rechizitoriul de aproape 800 de pagini prin care Adrian Sârbu și foștii șefi ai companiilor sale au fost trimiși în judecată pentru devalizarea firmelor și a bugetului de stat, procurorii arată în detaliu cum se scurgeau, de fapt, banii din companiile de presă ale fondatorului ProTV.

Mecanismele au fost descrise în detaliu de foștii săi manageri care, deși nu și-au recunoscut decât eventual parțial vina, și-au turnat patronul și au povestit ce și cum li se cerea să facă pentru a-l aproviziona pe acesta cu bani cash.

Într-un email transmis în iunie 2008 de asistenta lui Sârbu, Liliana Șerban, managerilor grupului de firme deținute de Sârbu, aceasta scrie:

”Dragule, am primit astazi de la partid 50.000 tuburi de oxygen pentru care iti multumesc frumos. Pot sa respir mai usor acum o perioada 🙂 Pup”.

O lună mai târziu, într-un alt email trimis șefilor, secretara confirmă primirea altor bani:

”Dragilor, confirm primirea celor 15.000 Tuburi de Oxigen, necesare sa supravietuiesc o perioada.Pupat”Partidul”P.S. Danuta, a plecat soferul si maine trimit DP semnata. Pupik”.

În 2009, din tuburi de oxigen, banii se transformă în bomboane sau cașcaval:

”Draga Sorin,Revin cu rugamintea sa ma ajuti si pe mine cu niste bomboane astazi, respectiv: 15 cutii mari. Am niste urgente ca la inceput de luna …Astazi tb sa dau 9 cutii urgent si daca este restul imi trimiti maine.Multumesc mult pentru tot ajutorul.Lilly” sau ”Dragule, asa cum ai spus iata ca scriu un mail …Saptamana asta o sa am nevoie de 15 buc de cascaval … fiind soare si frumos m-am gandit sa ma duc la picnic JVa pup si astept sa-mi spuneti daca puteti sa ma ajutati.Lilly”.

În iulie 2009, asistenta lui Sârbu cere managerului firmelor acestuia suma de 15.000 de lei, spunând că dorește o nouă sponsorizare pentru „Fundația Pierdut în Lume”:

”Draga Sorin,Te rog frumos sa mai sponzorizezi Fundatia ”Pierdut in lume”cu 15.000 lei ….. daca se poate.Din ratia saptamanala confirm ca am primit suma de 5.000 lei ieri.Te pup si MULTUMESC DIN SUFLET PENTRU TOT AJUTORUL.Lilly”

O săptămână mai târziu, grupul de firme controlat de Sârbu și manageriat de Sorin Dinu, denumit „Partidul Unic”, primește o nouă cerere, pentru 25 de „prosoape de plajă”:

”Draga Partidule Unic,Ca tot este vremea frumoasa vremea si lumea buna merge la plaja m-am gandit sa-ti trimit si eu un necesar de prosoape plajaJ pt saptamana asta.As avea nevoie de 25 de prosoape saptamana asta … in doua transe: astazi 13 si restul cum se poate …Te rog mult sa-mi spui daca nu ai cum sa ma ajuti pt ca stiu ca sunt probleme …Te pup si mii de multumiri pt TOT AJUTORUL.Lilly”.

„Consultantul” Sârbu, turnat de managerii lui

În dosarul în care este acuzat de evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani, mogulul media nu a dat nicio declarație. A fost însă turnat de managerii săi, în special Orlando Nicoară și Roxana Grigoruță. Nicoară, de exemplu, a declarat procurorilor că Sârbu „nu a prestat servicii de consultanță față de Mediafax SA”, arătând astfel că acele contracte de consultanță încheiate între el și companiile sale ar fi fost fictive.

Potrivit declarației lui Nicoară, obiectul unui astfel de contract „se suprapune peste atribuțiile ce îi reveneau în calitate de director general și pe care, de altfel, și le îndeplinea având concursul departamentelor de resort, fără a beneficia de consultanță din partea vreunei persoane”.

Pentru a demonstra adevărul acelor contacte, Adrian Sârbu a prezentat procurorilor o serie de „meeting report”-uri, niște procese-verbale ale ședințelor de sumar editorial sau de management pe care el le conducea, direct sau prin Skype de la Praga.

Nicoară însă le-a spus procurorilor că materialele depuse de Sârbu pentru a dovedi realizarea consultanței nu se referă la activitatea Mediafax SA, ci la Mediafax Group SA.

„În cadrul acestor ședințe inculpatul Sârbu Adrian trasa dispoziții fiecărui participant, fără a exista din partea acestuia posibilitatea de a refuza să o pună în executare, mai ales că a doua zi erau întrebați dacă au executat ce li s-a cerut. În raport de acest mod de lucru, inculpatul Nicoară Ilie Orlando a concluzionat că ședințele de Consiliu editorial erau convocate de Adrian Sârbu în calitatea sa de acționar direct sau indirect la societățile din grup și nu în calitate de consultant”, scriu procurorii.

Caracterul fictiv al consultanței reiese, afirmă procurorii, din acele meeting report-uri, care, studiate, „induc ideea unei ședințe în care liderul unei organizații trasează sarcini personalului din subordine, ceea ce excede cadrul unui contract de consultanță”.

Orlando Nicoară a denunțat și faptul că anumite materiale, de pildă cele referitoare la Gala Mediafax, despre care Sârbu a pretins că ar fi obiectul consultanței oferite de el firmelor sale, au fost de fapt făcute de altcineva.

Astfel, spun procurorii, materialul privind desfășurarea evenimentului Gala Mediafax din luna martie 2014 a fost întocmit de producătorul independent Gavrilescu Ștefan, în baza unui contract încheiat cu Mediafax SA pentru organizarea evenimentului, macheta premiului acordat personalităților premiate în cadrul galei, precum și premiile înmânate acestora, au fost făcute de o altă firmă, materialul inițial de prezentare a evenimentului a fost  realizat de echipa de marketing de la Mediafax SA, materialul intitulat ”Gala Mediafax – Gala Valorilor” a fost scris de Lucian Mândruță, iar cel intitulat ”Mediafax Flux Stiri Video” a fost făcut de consultantul independent Mișu Predescu.

Adrian Sârbu a mers până acolo încât a facturat consultanță de câteva sute de mii de lei pentru luni în care nu a avut loc nicio astfel de ședință, neexistând așadar niciun meeting report. Procurorii dau exemplu luna februarie 2013, lună prinsă într-o factură de aproape 700.000 de lei ce ar fi trebuit să acopere serviciile prestate din ianuarie până în martie.

Roxana Grigoruță, fost manager al companiilor lui Sârbu, a explicat cum a apărut nevoia acestor contracte de consultanță.

„În cursul anului 2012, întrucât inculpatul Sârbu Adrian dorea să contracteze un împrumut de nevoi personale de la Banca Italo Romena și avea nevoie de o nouă garanție, inculpatul i-a solicitat încheierea unui contract de consultanță cu o altă firmă din grup, ce urma a fi cesionat în favoarea Băncii Italo Romena. Inculpata a mai arătat că dintre societățile din grupul Mediafax a fost aleasă societatea Mediafax SA, fără a exista un motiv special, iar clauzele contractuale și serviciile ce urmau a fi prestate, nu au făcut obiectul unei negocieri. În ceea ce privește suma ce urma a fi plătită în baza contractului, aceasta a fost stabilită astfel încât să asigure acoperirea ratei lunare pentru rambursarea creditului”, a declarat Grigoruță în anchetă.

Ca și Orlando Nicoară, și Roxana Grigoruță le-a spus procurorilor că Sârbu nu a prestat astfel de servicii pentru Mediafax SA, iar meeting-report-urile depuse de acesta în apărarea lui au fost întocmite ca urmare a ședințelor de Consiliu editorial „organizate în sistem teleconferință, cu participarea tuturor directorilor de produs, în cadrul cărora aceștia îi prezentau inculpatului știrile de interes ale zilei iar inculpatul Sârbu Adrian, aflat în Praga, dădea dispoziții cu privire la modalitatea în care ProTV și publicațiile din portofoliul Mediafax Group SA (Gândul și Ziarul Financiar) trebuie să prezinte în mod unitar știrea preluată de pe fluxul de știri Mediafax”.

„În aceste condiții, inculpata (Grigoruță, n.r.) a apreciat că ședințele de Consiliu editorial vizau, în fapt, activitatea ProTV și a Mediafax Group SA iar inculpatul Sârbu Adrian a organizat ședințele în calitate de proprietar al firmelor din grupul Mediafax și nu în calitate de consultant, concluzia sa bazându-se pe faptul că inculpatul își impunea deciziile, fără a accepta abateri de la acestea și urmărea dacă au fost puse în executare”.

Tatăl lui Sârbu, „rechinul” Mediafax

Managerii grupului de firme controlat de Sârbu au povestit în anchetă cum au fost de acord să încheie un contract fictiv de consultanță și cu firma-fantomă Shark International Services SRL, scopul acestuia fiind acela de a scoate bani din conturile Mediafax Group.

O parte din acești bani ajungeau la tatăl lui Adrian Sârbu, Gheorghe Sârbu.

Pentru a justifica această consultanță fictivă a firmei Shark, firmele lui Sârbu atașau la facturi rapoarte făcute de financiarii Mediafax Group. „În baza acestor documente, Shark  International factura Mediafax Group lunar o sumă fixă, care se achita prin ordin de plată, iar în final ajungea la Liliana Şerban, Mărăcineanu Gheorghe  şi, ulterior, la Gheorghe Sârbu, tatăl lui Adrian Sârbu”, scriu procurorii.

Dezastrul instalațiilor de cablu de pe Valea Prahovei, opera lui Sârbu

Deși nu au fost modernizate de zeci de ani de zile, instalațiile de cablu deținute de Adrian Sârbu în Sinaia și Bușteni încă produc bani. În rechizitoriul studiat de EurActiv.ro, procurorii arată că, în perioada iunie 2012, decembrie 2014, acestea au vândut bilete de 35.815.708,07 lei, în special în lunile de iarnă, atunci când pârtiile de schi din Sinaia sunt deschise.

Pentru că încasările erau în general cash, Sârbu a cerut managerilor să scoată bani din casierie și să-i aducă lui. Astfel, în decembrie 2013, firma de transport pe cablu a ajuns la o „gaură” de peste 2,1 milioane de lei, adică aproape jumătate de milion de euro.

Rechizitoriul face referire la un document în care erau trecute sumele bani scoase pentru Sârbu și data la care fiecare dintre acestea îi era trimisă patronului. Majoritatea sumelor cash plecau de pe Valea Prahovei către Sârbu în lunile decembrie și ianuarie.

Astfel, în 21 decembrie 2012, 50.000 de lei au plecat spre București cu explicația „pentru Crăciun”, iar trei zile mai târziu alți 150.000 de lei au fost luați din casierie și „duși lui, în ProTV, pt div cump Crăciun”.

După alte patru zile, în 28 decembrie, 245.000 de lei s-au „dus în ProTV”. În ultima zi a anului 2012, alți 300.000 de lei au ieșit din casieriile Teleferic SA, cu explicația „pt Revelion și div fam și prieteni”.

În 27 decembrie 2013, 100.000 de lei i-au fost ”dați lui A.S. la munte”, iar alți 150.000 de lei i-au fost ”dați direct pt revelion și fam” patru zile mai târziu, în 31 decembrie 2013.

La început de ianuarie 2014, alți 250.000 de lei au ajuns la Sârbu din casieriile Teleferic SA. În 5 ianuarie 150.000 de lei, cu explicația ”duși lui AS”, iar în 7 ianuarie 100.000 de lei, cu explicația ”AS div cheltuieli”.

După ce a realizat că a cheltuit peste două milioane de lei din conturile firmei de transport pe cablu, în aprilie 2014 Sârbu a convocat o ședință cu avocații și managementul companiei de cablu, în timpul căreia au decis cum să facă să acopere, prin contracte fictive, acea lipsă din gestiunea firmei.

Dacă Orlando Nicoară și Roxana Grigoruță, managerii companiilor sale de presă, l-au turnat pe Sârbu, șeful firmei de transport pe cablu, Gheorghe Grădinaru, a negat că ar fi luat bani din casieria SC Teleferic Prahova SA și că i-ar fi trimis lui Sârbu la București.

El le-a spus procurorilor că nu a știut despre minusul de aproape jumătate de milion de euro pentru că, în perioada 2010-2015, din motive personale, „a lipsit motivat de la serviciu perioade lungi de timp”, pierzând astfel contactul cu realitatea financiară a firmei pe care o conducea.

Și avocata Liana Petrovici, cea care lucra pentru Sârbu și se ocupa de toate operațiunile sale, a încercat să scape mințind. Ea a pretins, de exemplu, că nu a participat la discuțiile privind modul în care devalizarea Teleferic SA ar fi urmat să fie acoperită, dar a fost dată de gol de ceilalți participanți la ședință.

„Prezența inculpatei la ședința în cadrul căreia au fost stabilite modalitățile de acoperire a soldului de casă este atestată atât de inculpații Grigoruță Roxana Dorina și Grădinaru Gheorghe, cât și de inculpata Șerban Liliana, din declarația inculpatului Grădinaru rezultând și faptul că, de a doua zi, au început să fie puse în executare măsurile dispuse, în sensul că de la cabinetul de avocat au venit la semnare contractele de împrumut și cele de consultanță”, se arată în rechizitoriu.

Una dintre deciziile luate atunci a fost simularea unui contract de împrumut între Sârbu personal și firma de transport pe cablu. Împrumutul, în coroane cehești, căci Sârbu trăia la Praga în acea perioadă, urma să acopere un alt contract între Teleferic SA și firma de arhitectură a prietenei sale de la acel moment, o arhitectă din Cehia.

O altă decizie pe care Sârbu și șefii companiilor sale au luat-o a fost aceea de a atașa la contractele fictive de consultanță documente fără absolut nicio legătură cu Sinaia sau Bușteni. Procurorii au primit, de exemplu, ca justificare pentru prestarea consultanței, harta domeniului schiabil Sestriere – Vialattea, lista de prețuri pentru ski-pass-ul din acea zonă pentru anul respectiv sau un istoric al condițiilor meteo din uriașul domeniu schiabil franco-italian, copiate pur și simplu de pe site-ul stațiunii.

„Toate aceste documente pot fi consultate online sau descărcate gratuit”, scriu procurorii.

Sârbu nu a plătit taxe pentru tranzacția-record de vânzare a acțiunilor la ProTV

Deși a fost o știre importantă la acel moment, vânzarea acțiunilor pe care Sârbu la deținea la ProTV către grupul CME a scăpat netaxată de statul român.

Tranzacția, în urma căreia Sârbu a câștigat în decembrie 2009 13 milioane de euro, nu a fost declarată la Fisc de acesta. În schimb, Sârbu a declarat doar venituri din dividende și venituri din salarii.

„Valoarea impozitului aferent acestui venit este de 8.813.584 de lei, calculat prin aplicarea cotei de impozit de 16% la o bază impozabilă de 55.084.900 lei, stabilită prin luarea în considerare a cursului valutar mediu pentru anul 2009, și constituie suma cu care a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului”, scriu procurorii în rechizitoriu.

Ce făcea Sârbu cu banii?

Deși, ca manager al CME, avea un salariu uriaș, de peste o sută de mii de dolari pe lună, Sârbu avea mare nevoie de bani. O mare parte din salariul său de la CME, peste 90.000 de dolari din cei 110.000 încasați lunar, se duceau la bănci, pentru acoperirea unor credite din care familia Sârbu cumpărase două proprietăți, în Paris și Praga.

O altă parte importantă din cheltuielile fondatorului ProTV ajungeau la fosta lui soție, Janine, pe numele real Eugenia.

Astfel, printr-o convenție încheiată cu aceasta, Sârbu se obliga să-i plătească o rentă viageră de 5.000 de euro, „în avans întreaga sumă pentru fiecare an de plată, la începutul anului, până la 31 ianuarie”. Alături de cheltuielile cu locuința de la Paris, Sârbu ajungea, spun procurorii, să-i plătească fostei sale soții 38.000 de euro pe lună. Alți 60.000 de euro pe an mergeau tot la Janine, pentru vacanțele acesteia alături de copilul lor. Sârbu se mai obliga să-i dea acesteia sediu gratuit în clădirile sale pentru firmele proprii timp de cel puțin cinci ani și, prin companiile pe care le conduce, să-i asigure acesteia comenzi de cel puțin 10.000 de euro lunar.

În plus, din documente cu titlul ”TOTAL – Family Budget” descoperite de procurori la percheziții a reieșit că, în 2009, de exemplu, Sârbu și familia sa au avut cheltuieli de aproape zece milioane de euro.

Din totalul de 9.473.036 de euro cheltuiți în 2009, el personal a spart 5.814.644 de euro, iar fosta soție Janine 2.296.128 de euro.

În 2012, un document din aceeași serie arată că familia Sârbu a fost mai cumpătată: doar 6.547.323 de euro au fost cheltuiți în acel an, din care Sârbu personal a cheltuit 4.696.563 de euro iar fosta sa soție Janine doar 332.696 de euro.

Procurorii care au făcut rechizitoriul de aproape 800 de pagini afirmă că au descoperit la virgulă din ce bani au fost suportate cheltuielile uriașe ale familiei Sârbu în anul 2012.

„Din același document rezultă că, în cursul acestui an (2012, n.r.) inculpatul (Adrian Sârbu, n.r.) a obținut venituri din salarii și bonusuri de la CME în valoare de 2.135.143 de euro, a luat împrumuturi în valoare de 2.312.316 de euro, iar diferența de 2.099.864 de euro a fost obținută de la societățile MediaPro Pictures (1.155.318,41 euro), Mediafax Group SA (573.395,71 euro), Teleferic Prahova (193.023,26 euro – sumă încasată în luna decembrie) și Cave (277.906,98 euro).

În aceste cheltuieli nu sunt incluse mai multe servicii de lux pe care Sârbu le plătea direct din firme. De exemplu, între anii 2007 și 2013, în perioada în care stătea la Praga și lucra pentru CME, Adrian Sârbu folosea avionul privat.

„(…) pentru deplasările externe ale inculpatului Sârbu, între Alerria Management Company și firma Net Jet s-a încheiat un contract, având ca obiect închirierea unui avion privat. Pentru că aceste deplasări erau făcute în interes personal și, deci, nu erau suportate de CME, costurile cu închirierea au fost preluate de Alerria Management Company și, în vederea achitării contravalorii facturilor emise de Net Jet, între Alerria Management Company și Mediafax Group, dar și între Alerria Management Company și alte societăți din grup, s-a încheiat un contract având ca obiect prestarea de servicii de consultanță managerială de către Alerria Management Company care constituia, în fapt, modalitatea în care sumele necesare achitării facturilor intrau în conturile Alerria Management Company”, explică procurorii.

Tuturor acestora li se adaugă cheltuielile personale ale altor membri ai familiei Sârbu și ale altor apropiați de-ai acestuia, și ele plătite de angajații companiilor controlate de acesta. Despre facturile copiilor, părinților și iubitelor lui Sârbu procurorii au aflat în primul rând de la fosta asistentă a acestuia, care a povestit în detaliu cum proceda pentru a le plăti.

Managerii: creierul era Sârbu

Fostul director economic al Mediafax Mirela Dragnea, dar și fostul director general al firmelor lui Sârbu Roxana Grigoruță, au vorbit deschis în anchetă despre vehemența patronului în intenția sa de a nu plăti taxe și despre controlul pe care-l exercita aspra angajaților.

Mirela Dragnea a spus că Sârbu și-a impus viziunea de a evita plata de taxe către stat prin amenințări către manageri din zona „Vă rup capul!”.

La rândul ei, Roxana Grigoruță a declarat procurorilor că, inclusiv în perioada în care s-a aflat la Praga, „prin intermediul videoconferințelor (aproximativ 2-3 pe săptămână) și discuțiilor telefonice cu persoanele din conducerea acestor societăți, acesta (Adrian Sârbu, n.r.) a exercitat în mod direct controlul asupra grupului de firme MEDIAFAX”.

În aceste condiții, apărarea lui Sârbu, cum că managerii au acționat fără știrea lui, este contrazisă de cei care executau efectiv sarcinile trasate de omul de afaceri.

Noaghea și Nicoară, mii de facturi false

Cosmina Noaghea va fi judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani, ambele în formă continuată.

Cu acordul ei, spun procurorii, în perioada în care era director general al Publimedia International SA, firma a primit și înregistrat 818 facturi fictive, iar ca director general al MEDIAFAX Group SA a acceptat alte 331 de astfel de facturi.

„Ca urmare a activității inculpatei (a fost, n.r.) produs un prejudiciu în valoare totală de 1.499.032 de lei”, scriu procurorii, referindu-se doar la acuzația de evaziune fiscală. Prin circuitul financiar creat cu acordul ei, procurorii afirmă că „a fost supusă spălării suma totală de 1.652.101 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de delapidare”.

Noaghea a respins toate acuzațiile.

Orlando Nicoară, astăzi acționar al unei nou-înființate agenții de presă, News.ro, pentru care lucrează o mare parte dintre foștii angajați ai agenției MEDIAFAX, este acuzat de două fapte de delapidare în formă continuată, una în dauna Mediafax SA și cealaltă în dauna MEDIAFAX Group SA, dar și de evaziune fiscală și spălare de bani, ambele în formă continuată.

Procurorii spun că, în calitate de director general al SC Mediafax Group SA, în perioada 22.04.2011-12.12.2014, a aprobat ca în contabilitatea firmei să fie înregistrate 669 de facturi fictive emise de firmele prin care banii scoși ilegal ajungeau la Sârbu.

Alte 47 de facturi fictive au fost înregistrate cu acordul său în contabilitatea Mediafax SA, iar tot atâtea în cea a Apropo Media SRL.

„Ca urmare a activității inculpatului, în contabilitatea societăților Mediafax Group SA, Mediafax SA și Apropo Media SRL au fost înregistrate facturi fictive generate de relațiile comerciale astfel create, fiind produs un prejudiciu în valoare totală de 14.406.940 lei” din evaziune fiscală, scriu procurorii. Alți 3.144.694 de lei, proveniți din delapidare, au fost spălați prin circuitele create cu acordul său.

Nicoară nu a recunoscut în fața procurorilor decât fapta de delapidare a societății Mediafax SA.

Sursa: Euractiv

1 COMMENT

  1. azi 29 septembrie 2019, am vrut sa urcam cu telecabina Busteni, timpul era excelent, dar… a fost inchis, ca hienele cu transport auto au facut legea. erau foarte virulenti. am stat de la 08.30 la 11.00 si nu au dat drumul la telecabina – la intelegere cu cei ce trageau de tine sa mergi cu masina. spuneau ca e vant :). am verificat pe internet si puteti sa o faceti si dumneavoastra ca vantul a fost toata ziua intre 5-10km/ora si putea sa functioneze telecabina, dar spaga pe care au primit-o angajatii era mai mare ca plata lor. am plecat si recomand tuturor sa mearga sa viziteze pestera Ialomitei si transbucegiul cu masina proprie. Se ajunge pana la Piatra Arsa, apoi pe jos de unde lasati masina mai faceti drumetie jumatate de ora TransBucegi (Trans-Bucegi) Romania Scenic Drives si TransBucegi, Bolboci si Pestera Ialomitei si cel mai bine cautati pe net transbucegi !!! chiar si pe ploaie DJ713 Sinaia – Cabana Piatra Arsă / Trans Bucegi

Leave a Reply to Gelu Cancel reply

Please enter your comment!
Please enter your name here