Tarom, compania care pierde bani de 14 ani – mai rău decât low-cost

0
2256

Aeronava Deva a Tarom are aproape 30 de ani. A fost scoasă la vânzare de două ori. Nu a cumpărat-o nimeni. Compania o folosește din nou pentru zboruri comerciale. În imagine poate fi văzută pe Aeroportul Václav Havel din Praga. Foto: Constanța 100%, aprilie 2022

Dacă obiectivul principal al unei companii aeriene este ca avioanele să te ducă din punctul A în punctul B, Tarom stă bine. Dacă însă vorbim despre o călătorie în condiții decente, mai ales pentru prețurile cerute, Tarom stă mai rău decât majoritatea companiilor low-cost. Ca să nu spun toate.

Pe ruta București – Praga și retur zboară Tarom, dar și o companie low cost. Serviciile oferite de compania de stat lasă mult de dorit.

Bilele negre încep din aeroport. Îmbarcarea are loc de la o poartă aflată la parterul Aeroportului Henri Coandă unde sunt circa zece scaune, insuficiente pentru un avion. Ce începe prost se termină și mai prost, spune o lege a lui Murphy. Așa este și în cazul de față. Îmbarcarea nu se face printr-un tunel, așa cum te-ai aștepta, ci direct de pe pistă. Ca să ajungi acolo trebuie să te urci într-un autobuz diesel, murdar, care te plimbă minute bune prin aeroport. Cobori, îți închei geaca, pentru că vântul te ia pe sus, îți cari cu greu bagajul de mână pe trepte și în sfârșit ajungi în avion. Dacă ai probleme de mobilitate, vei ajunge mai greu sau deloc.

În acest timp, aeronave low cost făceau îmbarcarea prin tunel.

Îmbarcarea se face din mijlocul pistei, după un drum de câteva minute cu autobuzul, fie că plouă, fie că e frig

Avioanele par că au trăit și vremuri mai bune. Se zboare cu Airbus 318 și Boeing 737 – 300. Nu știu de primul, dar cel de-al doilea a intrat în flota Tarom acum 29 de ani. Are indicativul YR-BGD. Și anii aceștia se văd, de la monitoarele cu tub catodic de pe tavan, care nu s-au aprins pe parcursul zborului, la uzura generală. Și acum stau și mă întreb cum a ajuns un păianjen între geamurile care alcătuiesc hubloul. Ai la ce te gândi în cele 100 de minute de zbor. Am aflat după ce am zburat că avionul a stat în hangar din octombrie 2021. Atunci efectuase ultimul zbor, pe ruta Timișoara – București.

Păianjenul din geam care ne-a însoțit tot zborul

Tarom a scos la vânzare, anul trecut, acest avion, împreună cu alte 3, tot Boeing, pentru 15,8 milioane de euro. Nu le-a cumpărat nimeni. În aprilie 2022, a început din nou demersurile de vânzare, de data aceasta pentru 4,36 milioane de euro. În aceeași lună au fost repuse în uz comercial.

Spre deosebire de o cursă low cost, unde plătești masa, aici – pentru că și zborul e scurt – lucrurile sunt mai simple. Nu plătești nimic, dar nici nu primești nimic. Singurele lucruri incluse în prețul biletului sunt un pahar cu apă și un șervețel umed.

Noi am avut surpriza neplăcută să constatăm și că bagajul de cală a fost pur și simplu distrus. L-am primit fără o roată și cu carcasa spartă. Am făcut o reclamație după ce am ajuns acasă, însoțită de documentele de călătorie și fotografii sugestive din aeroport. A fost însă prea târziu.

Bagaj tratat cu grijă. Reclamațiile nu se pot depune decât personal, la ghișeul din aeroport. Cele online nu sunt luate în considerare

„Despagubirea pentru deteriorarea bagajului se acorda doar pasagerilor care au inregistrat un act de constatare pe aeroport (Damage Report), la primirea bagajului. În cazul în care, la sosirea la destinaţie, bagajul este deteriorat sau nu a sosit cu acelaşi zbor cu dumneavoastră, vă rugăm contactaţi ghişeele TAROM Lost & Found înainte de părăsirea aeroportului. Reclamatiile scrise trebuie insotite de o copie a biletului de calatorie, copii ale etichetelor de bagaj si copia constatarii de lipsa/deteriorare bagaj. Deoarece nu ati facut aceasta constatare inainte de parasirea zonei restrictionate a aeroportului, suntem in situatia de a nu putea solutiona in mod favorabil cererea Dvs de despagubire.”, a răspuns Tarom.

Recunosc, nu am știut de regula aceasta.

O observație: pe aeroportul din Praga, îmbarcarea și debarcarea se fac prin tunel.

Concluzia: am zburat în condiții mai bune și la preț mai mic cu companii low-cost. Nu văd de ce aș alege în viitor Tarom.

Ministrul Transporturilor vorbește de restructurare

Tarom a încheiat anul 2021 cu pierderi de aproape 400 de milioane de lei, al paisprezecelea an la rând de pierderi. Ministrul Transporturilor, vicepremierul Sorin Grindeanu, a declarat, pe 20 aprilie 2022, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că îşi dorește să păstrăm TAROM-ul, dar pentru a face acest lucru trebuie să fie pus în aplicare planul de restructurare, discutat şi cu Comisia Europeană, care prevede restructurare.

Despre concedierile din companie, ministrul a spus că el ştie că o companie de mărimea TAROM trebuie să aibă 600-700 de angajaţi şi 90% dintre aceştia trebuie să fie personal navigant. Despre situaţia de la TAROM, el a afirmat că au avut dublu salariaţi, şi acum au ajuns la aproximativ 1.000, doar jumătate fiind personal navigant.

„Eu îmi doresc să păstrăm TAROM-ul, dar pentru a face acest lucru trebuie să fie pus în aplicare acest plan de restructurare pe care şi l-au asumat înainte de a fi ministru, transmis Comisiei Europene”, a spus ministrul arătând că cei de la Comisie au mai trimis câteva întrebări la începutul săptămânii la care s-au trimis deja răspunsurile.

În privinţa planului de restructurare, Sorin Grindeanu a spus că „altă soluţie nu există”, iar soluţia dă posibilitatea, deşi nu e sigur, de a salva această companie. „Dacă nu o aplicăm, finalul este cel al Alitalia. Eu cred că e bine să spunem adevărul”, a mai precizat Grindeanu.

În privinţa concedierilor în cadrul companiei, Sorin Grindeanu a precizat că ştie exact cam cât trebuie să aibă o companie de mărimea TAROM, el menţionând că a început această restructurare de personal, dar nu e singura componentă, să dai oameni afară, ci trebuie să să eficientizeze rute şi să umble şi la cheltuieli.

„O companie de mărimea TAROM trebuie să aibă 600 sau 700 de angajaţi şi 90% şi ceva trebuie să fie personal navigant. Au avut dublu, când am preluat mandatul, pe la 1.300, acum sunt să zicem la 1.000, un pic peste”, a mai explicat Grindeanu, adăugând că doar jumătate este personal navigant.

Ministrul Transporturilor a mai arătat că restructurarea este singura variantă de a salva compania.

„Nu am niciun fel de ezitare de a urma acest drum pentru că este singura şansă”, a mai spus el.

În prezent, TAROM are 29 de avioane, după ce în perioada 2017-2020 în flota sa au intrat mai multe aeronave Boeing și ATR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here