“Suplimentelor alimentare nu li se pot atribui proprietăţi pe care nu le pot avea, de vindecare sau tratare” – Interviu cu doamna Oana Cociasu, Preşedinte al Consiliului Român pentru Publicitate (Romanian Advertising Council)

1
3443
Oana Cociasu - RAC

Într-un articol publicat pe data de 23 Februarie 2017, vă semnalam faptul că în zilele de 21 şi 22 Februarie 2017 a avut loc seminarul “SINN | Siguranţă. Igienă-Neconformităţi. Nereguli.” Organizat de revista Roaliment.

http://www.sfin.ro/recomandari/8839/

Pentru că unul dintre subiectele abordate a fost despre “Neconformităţi privind comunicarea/publicitatea în raport cu legislaţia românească şi europeană” iar doamna Laura Frunzeti, Director Executiv al Consiliului Român pentru Publicitate (Romanian Advertising Council – www.rac.ro) a avut o intervenţie consistentă pe această temă, am solicitat un scurt interviu doamnei Oana Cociasu, Preşedinte al Consiliului Român pentru Publicitate. Astfel am aflat câteva amănunte interesante pe care vi le redau în continuare.

F.S. Pentru că, probabil, majoritatea cititorilor noştri nu cunosc foarte multe lucruri legate de asociaţia pe care o conduceţi în calitate de preşedinte, vă rog să ne spuneţi, câteva cuvinte despre Consiliul Român pentru Publicitate (Romanian Advertising Council- RAC)

O.C. Consiliul Român pentru Publicitate sau Romanian Advertising Council (RAC) este o organizaţie profesională, nonguvernamentală, non profit şi independentă. Activitatea de bază a Consiliului este autoreglementarea în publicitate. RAC a fost înfiinţat în anul 1999. Iniţiativa constituirii unei uniuni care să vină în sprijinul industriei de publicitate din România a aparţinut mai multor companii şi organizaţiei Internaţional Advertising Association (IAA). Companiile care au fondat RAC, alături de IAA, sunt: Brewery Holding (cunoscută astăzi sub numele de Heineken România), Henkel România, Procter&Gamble Marketing România. şi Unilever România.

Activitatea Consiliului Român pentru Publicitate se bazează pe Codul de Practică în Publicitate, elaborat de membri. Codul reprezintă un set de bune practici în ceea ce priveşte etica comunicării, care trebuie respectat de către toţi cei implicaţi în domeniul publicităţii, în orice formă de comunicare comercială. Scopul documentului este de a sprijini dezvoltarea unui mediu de afaceri decent şi onest, în România, prin oferirea unui ghid de formă şi conţinut, necesar informării corecte a publicului, cinstit şi decent faţă de consumator şi faţă de industrie.

RAC numără 74 de membri deplini sau onorifici: companii, agenţii de publicitate, canale media şi asociaţii profesionale (Berarii României, PRISA, IAA România). La rândul său, Consiliul este membru în alte organizaţii europene (EASA – European Advertising Standards Alliance) sau globale (IAA – International Advertising Alliance).

F.S. Din punctul dvs. de vedere, cum funcţionează, în acest moment, în România, autoreglementarea în industria publicităţii?

O C. Dacă ne referim la RAC, noi colaborăm foarte bine de peste 10 ani cu o serie de autorităţi sau asociaţii profesionale, împreună cu care aducem la zi şi urmărim respectarea codului de etică în publicitate (Codul RAC). După ce cazurile ajung la RAC (ca urmare a sesizărilor făcute de către consumatori/concurenţi pe aceleaşi pieţe, via CNA sau prin intermediul ANAF), un Comitet Etic format din membri RAC şi din membri independenţi analizează cazul. Deciziile adoptate sunt comunicate sub formă de recomandări partenerilor săi: Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea RAC a încheiat parteneriate cu IAB (International Advertising Bureau) România împreună cu care am derulat o campanie de conştientizare despre OBA (Online Behavioural Advertising).

Fiind vorba despre autoreglementare, regulile autoimpuse de membri noştri si cristalizate în Codul RAC, precum şi deciziile comitetelor etice care „judecă” sesizările primite, sunt obligatorii. Mai mult decât atât, mulţumită parteneriatelor pe care le avem cu diferite alte asociaţii/autorităţi, precum şi prin intermediul serviciului de Copy Advice pe care-l acordăm înainte ca o reclamă să fie difuzată, am reuşit să popularizăm mult mai mult principiile care stau la baza unei comunicări etice şi să le facem dezirabile şi celor care nu ne sunt încă membri, dar care, de cele mai multe ori şi-au exprimat dorinţa de a ni se alătură.

Unul din membrii onorifici ai RAC este BRAT. Această organizaţie ne ajută să monitorizăm respectarea deciziilor noastre la nivel online şi outdoor.

F.S. Cum este respectat Codul de Practică în Publicitate al RAC?

O.C. RAC organizează pentru membrii săi şi nu numai, ateliere tematice pentru a clarifica şi a consolida cunoştinţele anunţătorilor în ceea ce priveşte aplicarea Codului de bune practici în publicitate.

De asemenea, Consiliul pune la dispoziţia anunţătorilor, un serviciu de consultanţă ante-difuzare numit Copy Advice. Găsiţi aici detalii: https://www.rac.ro/ro/copy-advice.

Prin aceste acţiuni preîntâmpinam derapajele şi creştem gradul de înţelegere a modului corect de aplicare a Codului nostru. Trebuie să priviţi acest cod ca pe o piesă dintr-un puzzle european, având în vedere că organizaţii asemănătoare funcţionează în întreaga Europă şi chiar în lume.

RAC este singura organizaţie din România afiliată EASA (European Advertising Standards Alliance, asociaţia organismelor de autoreglementare cu sediul la Bruxelles) şi membru fondator ICAS (International Council of Advertising Standards, organizaţia mondială a organismelor de autoreglementare) cu ajutorul cărora încercăm să rezolvăm şi cazurile transfrontaliere de la care extragem constant informaţii, schimbând idei şi bune practici.

În ultimii ani, numărul de sesizări primite la RAC a fost constant (nu depăşeşte 140 de cazuri anual), ceea ce, din punctul nostru de vedere, este un semnal clar al eficienţei autoreglementarii. Oferim anual peste 30 de servicii Copy Advice, pentru a preîntâmpina eventuale derapaje.

Dacă ne gândim la ponderea pe care o au companiile pe care le reprezentăm (aproximativ 80%), în piaţă de publicitate, putem afirma că marea majoritate a comunicărilor membrilor noştri sunt conforme. Aici însă trebuie făcută diferenţa dintre încălcări majore şi fine tuning, omisiuni sau neclarităţi într-o comunicare bine intenţionată. Din acest punct de vedere, se respectă în proporţie de 98% Codul RAC.

De asemenea, dacă ne gândim ca RAC analizează şi consiliază anunţătorii, nu doar pentru campaniile radio şi TV, ci şi pentru outdoor şi mediul online, rolul „prevenţiei” prin acordarea Copy Advice devine şi mai important.

Trebuie să menţionăm faptul că respectarea Codului este obligatorie pentru membrii noştri, iar în cazul în care se constată încălcări repetate putem sancţiona membrul respectiv.

F.S. În ce măsură sunt respectate regulile de bază privind onestitatea, decenţa, legalitatea şi corectitudinea?

O.C. Aici întrebarea este, de către cine şi în ce mediu de comunicare?

Dacă ne referim la membrii noştri putem afirma că în proporţie de peste 90%, regulile de bază sunt respectate în orice mediu de comunicare, de la etichetă până la Internet.

Este normal ca atunci când vorbim despre un membru cu un volum de publicitate important, să existe şi unele scăpări, insa, dacă vorbim despre membri care au aderat de curând, aceştia se află într-un proces de învăţare a modului corect de aplicarea a prevederilor Codului.

Există de exemplu situaţii în care sunt implicate mai multe entităţi, cum ar fi mediul online, vorbim de anunţător cel care îşi face publicitate pe site şi vorbim, în acelaşi timp, despre deţinătorul domeniului, cu care încercăm să colaborăm, în ultimă instanţă.

Nu ne mai putem referi în anul 2017 la prevalenţa publicităţii în mediul audiovizual. Mediul digital câştigă din ce în ce mai mult teren pe categoria de vârstă 14 – 40 ani. Prin urmare, pot exista situaţii mai puţin vizibile pentru public, pe care noi le gestionăm.

F.S. Consiliul Român pentru Publicitate sau Romanian Advertising Council (RAC) numără printre membrii săi şi compania Zdrovit. Din ce an face parte din RAC această companie şi cum respectă Codul de Practică în Publicitate?

O.C. Zdrovit este membru al RAC, din anul 2009. Este un membru cu un volum foarte mare de publicitate în audiovizual, în special în zona radio şi mai nou, în cea de tv. În cazul în care există sesizări, Zdrovit participă la discuţiile din Comitetul Etic şi aplică deciziile RAC. Ceea ce am sugerat deja acestei companii, a fost  să facă apel mai des la serviciul de prevenţie, la Copy Advice, oferit de specialiştii noştri.

F.S. Aţi sesizat sau aţi fost sesizaţi în legătură cu încălcări ale Codul de Practică în Publicitate de compania Zdrovit?

O.C. Da, am primit sesizări. În unele cazuri se constată încălcări, în altele nu.

F.S. În lunile decembrie 2016 şi ianuarie 2017, Săptămâna Financiară a publicat două articole prin care semnalam grave încălcări ale legii prin articolul despre magneziu, publicat în revista „Sănătatea A-Z”. RAC s-a sesizat, în vreun fel, în urma celor două articole?

O.C. În ipoteza existenţei unei sesizări de acest gen din partea cuiva, îi încurajăm să depună plângerea pe site-ul RAC. În lipsa unei sesizări concrete din partea cuiva (organism, organizaţie, companie, etc.) ne este foarte greu să intrăm în posesia evidenţelor despre eventuale derapaje/încălcări ale Codului nostru, pentru că nu deţinem un serviciu propriu de monitorizare. Din câte ştiu însă, este posibil să fi fost deja discutat acest caz la noi; nu pot comenta mai mult acest punct, deoarece deocamdată deciziile luate de Consiliu nu sunt publice.

F.S. Consideraţi că ar trebui declanşată o verificare amănunţită a modului în care Compania Zdrovit înţelege să-şi promoveze produsele?

 O.C. Oricine consideră că este informat incorect în cadrul unor campanii, poate transmite sesizări către RAC, de pe siteul rac.ro, sau via CNA. Noi le analizăm şi compania le aplică.

F.S. Pornind de la conţinutul articolului publicat în revista Sănătatea A-Z, consideraţi ca fiind normală comparaţia făcută între suplimente alimentare şi medicamente?

O.C. Trebuie să clarificăm aici competenţele RAC… Noi nu ne ocupăm de conţinutul editorial, sau de comunicarea companiilor adresată specialiştilor din domeniul medical sau farmaceutic.

F.S. Consideraţi că este normal ca aceste suplimente alimentare, care, pe zi ce trece, în mod agresiv, încearcă să ia locul medicamentelor, să rămână în continuare reglementate doar prin notificări la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau la Ministerul Sănătăţii?

O.C. Suplimentele alimentare sunt asimilate categoriei produselor alimentare, rolul lor fiind de a suplimenta dieta. Chiar dacă majoritatea suplimentelor alimentare nu sunt necesare atunci când o persoană are o dietă echilibrată, sute de milioane de oameni, din întreaga lume, le consumă zilnic, din diferite motive, principalul fiind menţinerea vitalităţii organismului şi prevenirea instalării anumitor boli. Să nu uităm însă că suplimentelor alimentare nu li se pot atribui proprietăţi pe care nu le pot avea , de vindecare sau tratare. Ca atare, este greu de crezut că odată cu stimularea consumului de suplimente, fie chiar si prin reclamă, va scădea rolul medicamentelor. Fiecare are rolul lui. Este o piaţă liberă, iar suplimentele alimentare, la fel ca oricare alt produs, atâta timp cât respectă normele legale de distribuţie şi de publicitate, dacă sunt notificate la IBA sau la Ministerul Sănătăţii, pot fi comercializate/consumate de către cei care consideră că le sunt benefice şi câteodată chiar la recomandarea medicului. Pericolul cel mai mare în această zonă este cel al produselor contrafăcute sau piratate, care nu sunt comercializate legal şi care nu respectă afirmaţiile de pe ambalaj.

Suplimentele alimentare beneficiază de prevederi  clare in legislatia europeana şi mă refer la Regulamentul 1924/2006 cu modificările şi amendamentele ulterioare.

Un actor important în sensul prevenirii derapajelor în comunicare este autoritatea de reglementare în audiovizual, CNA, care a modificat recent Decizia 220/2011. Au fost introduse norme noi de aplicare a legii audiovizualului, prevederi clare în ceea ce priveşte suplimentele alimentare, prin modificarea formulărilor din articolul 120 al acestei decizii. Articolul prevede acum atât respectarea afirmaţiilor de pe produs, cât şi a legislaţiei europene (Regulamentul 1924/2006)

F.S. În opinia dvs, cine credeţi că ar trebui să se sesizeze şi să sancţioneze aceste practici incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, având în vedere că în acest caz este vorba despre medicamente şi suplimente alimentare?

O.C. Nu pot comenta cazul la care vă referiţi. Oricine poate sesiza neconcordanţele în comunicarea comercială, dar dacă vorbim despre etică, nuanţele sunt foarte importante. De aceea, RAC colaborează cu experţi în domeniul marketingului şi al normelor aplicabile în publicitate. Rămâne la latitudinea Parlamentului şi a Guvernului să stabilească şi să pună în aplicare un set de norme, în cazul în care se consideră necesară o asemenea acţiune.

F.S. Va întreprinde RAC vreo acţiune în direcţia verificării celor sesizate de noi?

O.C. Dacă acest caz a fost transmis către RAC, cu siguranţă Comitetul Etic a luat o decizie.

F.S. Vă mulţumesc pentru amabilitatea cu care aţi răspuns întrebărilor noastre.

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here