“Suplimentele alimentare sunt destinate administrării de către persoane sănătoase care necesită un aport exogen mai ridicat datorită unor cerinţe nutriţionale specifice. Dacă medicul sau farmacistul consideră că produsul poate să aducă beneficii poate să îl recomande, dar, fără însă a-i atribui proprietăţi de prevenţie sau tratament al vreunei patologii.”

Interviu – Diana Mereu, director executiv al RASCI (Romanian Association of the Self-Care Industry)

În şedinţa CNA din zilele de 7 şi 8 iunie, 2016 au fost analizate un număr de 25 de reclame difuzate pe posturile de televiziune, constatându-se că 22 dintre aceste nu se înscriu în legislaţia audiovizuală deoarece “au atribuit suplimentelor alimentare calităţi vindecătoare, au recurs la practici înşelătoare sau agresive şi au încălcat Regulamentul European nr 1924/2006 privind menţiunile de sănătate înscrise pe produsele alimentare”. Drept urmare, CNA a decis oprirea de la difuzare a celor 22 de spoturi şi a dispus intrarea acestora în legalitate.

Ştirea a apărut şi pe www.paginademedia.ro unde găsiţi şi lista completă a celor 22 de spoturi printre care nu putea să lipsească cel al produsului MaxiMag, veche cunoştinţă a noastră.

Citeşte aici: https://www.paginademedia.ro/2017/06/reclame-cu-probleme-peste-20-de-spoturi-la-suplimente-alimentare-oprite-de-la-difuzare-din-ce-cauza

Pornind de la această decizie a CNA, pe care o salutăm şi o considerăm a fi menită să însănătoşească piaţa acestor suplimente alimentare prin îndepărtarea practicilor de publicitate înşelătoare, am solicitat un interviu doamnei Diana Mereu, director executiv al celei mai noi asociaţii din domeniu, RASCI. Tema principală abordată a fost comunicarea comercială şi principiile după care aceasta ar trebui să se coordoneze pentru ca mesajul să fie corect, atât faţă de consumatori cât şi faţă de ceilalţi jucători din piaţă.

Vă invit să citiţi acest amplu şi interesant interviu.

F.S. Am să încep prin a vă întreba direct: Cine este RASCI şi mai ales, ce face asociaţia dumneavoastră? Înţeleg că este cea mai nouă asociaţie în domeniul medical. Mulţi dintre cei cu care am vorbit, de pe la diverse alte asociaţii, mi-au mărturisit că, în general, nu prea pot să facă mare lucru, în pofida tuturor eforturilor pe care le depun.

D.M. Eu cred că noi putem face multe. RASCI (Romanian Association of the Self-Care Industry) este “Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale”, vocea sectorului de îngrijire personală din România.

F.S. Apropo de aceste dispozitive medicale… Este un termen nou apărut în publicitate. Când aud dispozitiv, mă gândesc la cu totul altceva, la ceva tehnic. Chiar şi în DEX dispozitivul este definit ca fiind un ansamblu de piese care îndeplineşte o funcţie într-un sistem tehnic, mecanic, electric, electronic… Este la fel de adevărat că pe Wikipedia, dispozitivul medical este definit şi explicat pe larg ca atare, totuşi, vă rog să ne spuneţi câte ceva despre aceste produse.

D.M. Aceste dispozitive medicale sunt împărţite pe mai multe clase. Cele pe care noi le reprezentăm sunt cele pentru îngrijire personală, din clasa I şi II, ceea ce înseamnă că pacientul poate să le utilizeze direct. Spre exemplu, cremele adezive pentru fixarea protezelor dentare fac parte din clasa I. Nefiind necesară asistența unui practician medical sau a unei alte persoane calificate pentru utilizare, acestea pot fi promovate şi li se poate face publicitate.

F.S. V-am întrebat pentru că mi se pare că aceste lucruri trebuie să fie aduse la cunoştinţa publicului larg.

D.M. Da, acestea şi multe altele pe care oamenii ar trebui să le afle, astfel încât să folosească aceste categorii de produse în cunoştinţă de cauză. Mă refer aici la medicamentele fără prescripţie medicală, suplimentele alimentare şi dispozitivele medicale pentru îngrijire personală. Revenind la RASCI, suntem într-adevăr printre cele mai noi asociaţii din industria farmaceutică din România. În curând, pe 27 iunie, împlinim un an de existenţă. Vă pot spune că avem multe activităţi pe care le-am desfăşurat în această perioadă. În zona de interacţiune cu autorităţile și instituțiile abilitate din domeniu, avem un dialog deschis, constant şi o relaţie bună, construită pe parcursul acestui an. Suntem, la rândul nostru, membrii ai asociaţiei europene, AESGP (Association of the European Self-Medication Industry), ce reuneşte un număr de 2000 de asociaţii profesionale şi companii. La momentul înfiinţării membrii fondatori au fost companii farmaceutice active pe piaţa din România, Bayer, GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, Johnson & Johnson, Sanofi, Reckitt Benckiser, Pfizer şi Prisum. Ulterior au aderat şi alte companii precum Fildas, Secom, Terapia şi UniComs astfel încât în acest moment numărul membrilor asociaţiei noastre se ridică la 11. Ne dorim să oferim claritate şi obiectivitate informaţiei nu doar la nivelul populaţiei, care reprezintă principalul beneficiar al produselor noastre, ci şi la nivelul profesioniştilor din domeniul sănătăţii care sunt cei care oferă zilnic informaţii cu privire la modul de utilizare al produselor din aceste categorii.

F.S. Cum veţi face acest lucru? Planurile sunt întotdeauna măreţe dar, concret, cum veţi face toate aceste lucruri?

D.M. În primul rând ne dorim să facem acest lucru pornind de la calitatea informaţiilor transmise prin canalele media. Lucrăm împreună cu instituţiile competente astfel încât să avem un cadru legislativ optim şi un ghid de bune practici în comunicarea comercială, în sensul în care să poată permite transmiterea unor informații clare, corecte, relevante şi adaptate la nivelul de înţelegere al consumatorului. În privinţa profesioniştilor în domeniul sănătăţii, ne dorim ca şi aceştia să aibă acces la informaţii corecte şi clare, iar în ceea ce priveşte industria, încurajăm un mediu concurenţial echitabil.

F.S. Aveţi posibilitatea să interveniţi, în ceea ce priveşte publicitatea? Aveţi instrumente concrete de lucru?

D.M. La acest moment singurul control pe care îl putem avea este la nivelul membrilor asociaţiei noastre. Avem un Cod Etic, elaborăm şi vom implementa un “Ghid de bune practici în comunicările comerciale aferente suplimentelor alimentare”, document cu putere de auto-reglementare în această zonă. Membrii noştri vor adera la aceste principii şi cu siguranţă şi le vor însuşi.

F.S. Din diverse discuţii purtate cu reprezentanţi ai altor asociaţii sau cu producători înţeleg totuşi că în pofida unor astfel de ghiduri şi reglementări agreate, până la urmă, se lucrează destul de greu iar aceasta reprezintă o problemă serioasă.

D.M. Da, este o problemă, mai ales pentru că aderarea la asociaţii este voluntară. Considerăm că o soluţie ar fi, pentru sprijinirea unui proces legislativ eficient și transparent, constituirea unui grup de lucru inter-instituțional, cu implicarea autorităților competenţe și a reprezentanților mediului de afaceri.

F.S. Aderarea este voluntară, ştiu, dar pe de altă parte, reprezintă şi sursă de finanţare a asociaţiei aşa că nu ştiu în ce măsură puteţi sau sunteţi dispuşi să vă supăraţi membri?

D.M. Aşa este, insă, în ceea ce privește membrii asociației, în eventualitatea în care ar exista abateri de la principiile și valorile asociației, avem proceduri conform cărora unui membru cotizant putem să-i aplicăm sancţiuni care merg până la excluderea din asociaţie. Încă de la început ne-am poziţionat destul de ferm, pe de o parte, iar pe de altă parte membri asociaţiei noastre sunt companii etice. De fapt, aceste companii reprezintă un model etic pe care toţi membri care vor adera ulterior vor trebui să şi-l însuşească, fiecare potențial nou membru fiind supus unui proces complex de verificare înainte de a i se aprobă acestuia adeziunea.

F.S. Este admirabil că vă propuneţi astfel de planuri dar ştiţi la fel de bine ca şi mine că este şi va fi foarte greu. Într-o lume care este dominată de dorinţa de a câştiga cât mai mulţi bani, este foarte greu. Sunt situaţii în care legea este încălcată cu bună ştiinţă şi se achită sancţiunile fără clipire pentru că scopul dorit a fost atins. De cele mai multe ori valoarea sancţiunii nu acoperă, hai să spunem, răul, pe care un mesaj înşelător l-a produs. Mie mi se pare că aici ar trebui asociaţiile să fie mai active, pe zona de determinare a autorităţilor să fie mult mai rapide în reacţii şi mult mai intransigente cu cei care încalcă legea, pentru că, până la urmă, este interesul tuturor ca mediul concurenţial să fie unul curat, fără a permite unora sau altora să “fure startul”, cum se spune.

D.M. Pe lista noastră de obiective este şi acest punct care priveşte relaţia strânsă cu autorităţile. Ne dorim o creştere a gradului de de implicare a autorităților cu rol de supraveghere, asumat de acestea.

F.S. Mie mi se pare că nu numai autorităţile ar trebui să supravegheze tot ceea ce se întâmplă pe piaţa ci şi companiile între ele ar trebui să se supravegheze şi să reacţioneze în momentul în care vreunul dintre competitori încalcă regulile lezându-i interesele. Eu am scris un articol legat de anumite lucruri care mi s-au părut a fi reclamă înşelătoare la un produs al companiei Zdrovit, respectiv MaxiMag. În urma respectivului articol publicaţia noastră a fost chemată în judecată pentru lezarea imaginii Zdrovit. Eu ştiu doar un singur competitor, direct lezat de reclama Zdovit, care a luat poziție si a reacţionat. Până la urmă, eu am tras doar un semnal de alarmă cu privire la modul în care este înşelat consumatorul dar ei, este clar că au fost direct lezaţi, mai ales în momentul în care a fost publicat şi un tabel comparativ menit să arate că MaxiMag este alegerea perfectă, în detrimentul tuturor celorlalţi.

D.M. Nu ne putem asuma ce fac alte companii, altele decât cele care ne sunt membre. Fiecare companie acţionează în linie cu politicile şi procedurile interne.

F.S. Mie mi se pare că ar fi trebuit să sară “ca arşi” chiar de la apariţia acelui slogan folosit de Zdrvit, acum interzis de CNA şi de ANAF, Direcţia generală ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, “Înlocuieşte magneziul tău cu MaxiMag!” ca să nu mai spun la vederea tabelului comparativ publicat în revista Sănătatea A-Z în care fuseseră introduse, laolaltă, medicamente şi suplimente alimentare, primele cu prospect impus prin lege, celelalte cu informaţii pe ambalaj care trebuie sa fie citite cu atenţie.

D.M. Includerea în ambalajul tuturor medicamentelor a unui prospect este obligatorie, cu foarte puţine excepţii când informaţiile sunt direct inscripţionate pe ambalaj. În cazul suplimentelor alimentare legea nu prevede obligativitatea prospectului, ci a etichetei. Dacă informaţiile necesare din punct de vedere legal sunt cuprinse deja pe etichetă, existenţa prospectului este opţională. Suplimentele alimentare sunt destinate administrării de către persoane sănătoase care necesită un aport exogen mai ridicat datorită unor cerinţe nutriţionale specifice. Dacă medicul sau farmacistul consideră că produsul poate să aducă beneficii poate să îl recomande, dar, fără însă a-i atribui proprietăţi de prevenţie sau tratament al vreunei patologii. Până la urmă oricine poate să formuleze o sesizare dacă constată anumite derapaje în comunicarea comercială, consumatori, competitori, asociaţii sau autorităţi. RASCI nu poate să îi sancţioneze pe cei care derapează, pentru că statutul şi modul nostru de organizare nu ne conferă astfel de competenţe, această abilitate și responsabilitate revenind autorităților statului. În acest moment avem, în desfăşurare, un protocol de colaborare cu RAC (Romanian Advertising Council), acesta reprezentând un sprijin reciproc tocmai pentru a veghea la îndeplinirea normelor în vigoare de către companiile din industrie, în privinţa comunicării comerciale. Noi, ca asociaţie, ne angajăm să aducem la cunoștința RAC, toate derapajele pe care le observăm. Ştiu că la RAC există proceduri interne prin care fiecare sesizare este analizată în cadrul unor comitete etice şi, în funcţie de caz, mai departe, sunt sesizate autorităţile abilitate să ia măsurile necesare.

F.S. Aveţi posibilitatea să monitorizaţi ceea ce se întâmplă în piaţă?

D.M. Noi ca asociaţie suntem la curent cu existenţa derapajelor în comunicările comerciale, însă nu facem monitorizare efectivă. Nu ţine de competenţa noastră, scopul asociaţiei fiind mai bine translatat prin corecta informare a consumatorilor, pentru ca aceştia să devină mai responsabili şi să poată face,în cunoștință de cauză, alegeri cu privire la produsele cărora li se face publicitate. Pe de altă parte, ne dorim să contribuim la elaborarea unei legislaţii care să asigure un mediu concurenţial cât mai corect şi sustenabil.

F.S. Aţi spus că scopul dvs. este de a transmite către consumatori mesajul corect. Cum veţi realiza acest lucru?

D.M. Ne dorim să facem acest lucru printr-o amplă campanie educaţională pe care o vom desfăşura pe termen lung şi care va demară în a doua jumătate a acestui an. Aceasta, pe de o parte, va susţine promovarea deciziilor responsabile la nivelul publicului general, iar pe de altă parte, va avea scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra importanței îngrijirii personale în starea de sănătate. Campania se adresează nu doar consumatorilor, ci urmărește să implice autorități, profesioniști din domeniul medical, reprezentanți media, deoarece,  în rândul acestora , deseori există confuzii între medicamentele fără prescripţie medicală, suplimentele alimentare şi dispozitivele medicale pentru îngrijire personală. Cred că cel mai bine este să o luăm pas cu pas. Eu sunt de profesie farmacist şi vă spun, după o vreme, dacă nu practici zi de zi meseria, sunt lucruri care îţi scapă.

F.S. Dacă veţi reuşi toate aceste lucruri, probabil, la un moment dat vi se va spune “Educatorul”.

D.M. Sperăm să reuşim pentru că, pe termen lung, dacă îţi asumi un astfel de rol, acesta implică o responsabilitate foarte mare. Nu spun că, la acest moment, normele în vigoare nu ar fi utile, însă o versiune actualizată şi îmbunătăţită a cadrului legislativ este întotdeauna binevenită. Datorită dinamicii pe care a cunoscut-o piaţa suplimentelor alimentare în ultimii ani, la nivel european au fost adoptate o serie de acte normative care reglementează domeniul, unele fiind deja transpuse în legislaţia naţională, altele încă nu.

F.S. Tocmai pentru că s-a întâmplat acest lucru cred că ar trebui să fie pusă ordine în această legislaţie.

D.M. Eu cred că se poate face acest lucru prin perseverenţă dar cred şi în faptul că, pe viitor, tot mai multe companii din industrie ni se vor alătura în acest demers. Abia după ce vom face aceste lucruri vom putea vorbi despre un mediu concurenţial corect şi despre o comunicare comercială la fel de corectă. Dar, ca să mă întorc la diferenţele dintre legislaţia naţională şi cea europeană în domeniu aş dori să vă spun că majoritatea reglementărilor în materie de suplimente alimentare au fost adoptate înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, iar modalitatea cea mai utilizată de reglementare a fost prin intermediul Ordinelor de Ministru. Rezultă că este mare nevoie de actualizare şi îmbunătăţire a legislaţiei naţionale, în concordanţă cu cea europeană, care să acopere toată zona de suplimente alimentare, mai ales că autorităţile competente care le reglementează sunt diferite. Trebuie să existe o legislaţie armonioasă care să le permită tuturor jucătorilor din industrie să lucreze în beneficiul consumatorilor.

F.S. De ce unele suplimente alimentare sunt notificate la Ministerul Sănătăţii şi altele la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru bioresurse alimentare, Serviciul Naţional Pentru Plante Medicinale şi Produse ale Stupului?

D.M. Suplimentele alimentare pe bază de vitamine şi minerale sunt avizate la Ministerul Sănătăţii, iar cele care au în compoziție doar plante, amestecuri de plante şi alte substanțe se notifică la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, Serviciului Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale stupului din cadrul Ministerului Agriculturii.

F.S. Vă mulţumesc pentru că m-aţi “luminat” însă notificarea, indiferent unde este făcută, tot notificare rămâne, incomparabil mai simplă ca procedură decât omologarea şi autorizarea de punere pe piaţă a medicamentelor.

D.M. Aşa este dar vorbim până la urmă de categorii de produse diferite, care sunt reglementate la nivelul unor autorităţi competente. Aşadar, acestea nu pot fi comparate.

F.S. Şi totuşi, aşa cum probabil aţi observat şi dumneavoastră, suplimentele alimentare tind să intre şi pe teritoriul medicamentelor, speculând lipsa de informare a populaţiei.

D.M. Cu siguranţă mai multe informaţii legate de aceste categorii de produse şi de diferenţele dintre ele ar contribui la îmbunătățirea continuă a educației pentru sănătate și la creșterea nivelului de responsabilitate.

F.S. Aşa cum am văzut şi am semnalat, pe zona aceasta avem probleme. România este, după părerea mea, o ţară virgină pentru suplimentele alimentare iar luptă adevărată între competitori nu s-a ascuţit pentru că încă este loc pentru toată lumea. Românul s-a dovedit a fi un mare consumator de orice. La noi creşte consumul alimentând conturile altora. Sunt exploatate la maxim lipsa de informaţie şi chiar naivitatea consumatorului român şi lipsa de fermitate a autorităţilor. În majoritatea reclamelor suplimentele alimentare se prezintă ca soluţii miraculoase pentru rezolvarea unor afecţiuni.

D.M. Termeni precum prevenire, tratare sau vindecare, nu pot fi asociaţi suplimentelor alimentare. De aceea spun că atunci când o comunicare comercială derapează de la aceste norme, devine publicitate înşelătoare. Această creştere a consumului suplimentelor alimentare nu trebuie neapărat asociată cu spoturile publicitare pentru că informaţiile despre produse se obţin şi din alte surse. Până la urmă piaţa este liberă, consumatorul este liber să-şi ia informaţiile de unde doreşte însă, important este că tot ceea ce se difuzează să respecte legislația în vigoare privind comunicare comercială. În acest domeniu al sănătăţii lucrurile se schimbă cu rapiditate pentru a fi mereu în pas cu nevoile de sănătate ale populaţiei şi la zi cu noile tehnologii. Putem vorbi in acest caz despre sisteme de sănătate dinamice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. În 2-3 ani, cu siguranţă vom aborda cu totul alte subiecte. Sper ca, pe rând, să reuşim să clarificăm aceste aspecte şi să ajungem să creăm o piaţă cât mai sigură pentru consumator.

F.S. Cat de interesaţi credeţi că sunt marii producători pentru ca piaţa să devină una educată? Real, pentru că declarativ ştim că toată lumea vorbeşte foarte frumos.

D.M. Vă asigur că interesul membrilor asociaţiei noastre este îndreptat în această direcţie, a educării populaţiei din România. Pe restul jucătorilor din piaţă nu îi cunosc. Membrii noştri, este limpede, vor să lucreze într-o piaţă în care să nu mai existe derapaje, care să fie dominată de fair-play, iar consumatorul să aleagă un produs doar pe baza unor informaţii reale puse la dispoziţie de companiile din industrie. Este drept că există interese colective şi individuale, dar inexistenţa unui mediu concurenţial echitabil crează nesiguranţă şi generează, pe de o parte, pierderi pentru cei care au o abordare cinstită, iar, pe de altă parte, câştiguri pentru cei care apelează la publicitate înşelătoare.

F.S. Eu mi-aş dori foarte tare ca principalii jucători din piaţă să fie mai atenţi, mai activi şi mai vocali în apărarea propriilor interese, atunci când apar derapaje.

D.M. Este adevărat, dar ajutorul, în această direcţie, cred că ar trebui să vină şi din partea mass-media care acceptă să transmită prin intermediul mijloacelor sale asemenea mesaje înşelătoare. De aceea considerăm oportun ca în campania educaţională să implicăm şi reprezentanţii media, astfel încât informaţiile transmise de către aceştia să fie unele corecte.

F.S. Media trăieşte financiar din aceste reclame. Responsabilitatea vis-à-vis de mesaj este a celui care îl crează. Media pune la dispoziţie doar spaţiile publicitare având propriile reguli de difuzare pe care trebuie să le respecte însă nu se poate implica în partea de content, mai ales dacă este vorba despre unul foarte specializat cum se întâmplă în domeniul sănătăţii.

D.M. Revenind la legislaţie… Aici, din păcate, lucrurile se întâmplă într-un anumit ritm şi în funcţie de anumite priorităţi. Apoi mai sunt şi normele de aplicare ale respectivelor legi unde de preferat ar fi ca toţi cei implicaţi să decidă de comun acord. Există la acest moment, pe masa Comisiei pentru Sănătate şi Familie din cadrul Camerei Deputaţilor, un proiect de lege cu privire la suplimentele alimentare care are scopul de a crea un cadru de reglementare unitar, în acord cu legislaţia Uniunii Europene în acest domeniu. Se are în vedere, în primul rând, asigurarea protecţiei consumatorilor români.

F.S. Spuneţi-mi câte ceva despre modul de funcţionare al RASCI.

D.M. Avem întâlniri periodice cu membrii noştri. Adunarea Generală este formată din toți membrii RASCI şi se reuneşte trimestrial, iar Consiliul Director, format din cinci membri, se întruneşte lunar. Avem 5 grupuri de lucru distincte care se întâlnesc regulat: Grupul de lucru pentru medicamente fără prescripţie medicală şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, Grupul de lucru pentru suplimente alimentare, Grupul de lucru pentru etică şi complianţă, Grupul de lucru pentru comunicare, Grupul de lucru pentru interacţiune cu autorităţile şi instituţiile statului.

F.S. Cine stabileşte ordinea de zi a acestor întâlniri?

D.M. Fiind o piaţă dinamică, pe parcurs fiecare se confruntă cu anumite probleme pe care le aduc în atenţia asociaţiei. În funcţie de situaţie, dacă respectiva problemă este una generală, cu impact asupra industriei, se decide direcţia în care urmează să acţionăm. În privinţa grupurilor de lucru, aici avem câte un lider de grup pentru fiecare. În cazul în care acesta observă că există probleme în abordarea anumitor situaţii, le introduce pe ordinea de zi pentru a începe colectarea de informaţii şi opinii de la membri grupului de lucru şi pentru a putea defini împreună abordarea asociaţiei. Input-ul fiecăruia este foarte important pentru stabilirea unei agende sau pentru conturarea unei poziţii.

F.S. Autorităţile vă solicită părerea? Sunteţi invitaţi la întâlniri? Sunteţi ascultaţi?

D.M. Chiar săptămâna trecută am fost prezenţi la Comisia pentru Sănătate şi Familie din cadrul Camerei Deputaţilor pentru a prezenta perspectiva industriei asupra proiectului de lege cu privire la suplimentele alimentare. Colaborăm cu Ministerul Sănătăţii, cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, implicit cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi cu comisiile de specialitate din Senat şi din Camera Deputaţilor. Suntem invitaţi la întâlnirile pe care domniile lor le consideră a fi de impact pentru industrie. Dacă nu suntem invitați, solicităm noi acceptul de a fi prezenţi la lucrări. Eu cred că suntem ascultaţi, însă dat fiind faptul că suntem o asociaţie foarte tânără, spuneam că împlinim un an de activitate acum, proiectele şi colaborările noastre la acest nivel sunt în derulare. Procesul legislativ este unul de durată, însă facem progrese în acest sens. De asemenea, ne bucurăm de sprijinul Administraţiei Prezidenţiale, declarat încă de la evenimentul de lansare a asociaţiei, organizat anul trecut alături de omonimul nostru european AESGP.

F.S. Cum vi s-ar părea ideea ca şi suplimentele alimentare să fie trecute prin filtrul medicului de familie, adică, să fie recomandat de acesta în funcţie de deficienţele constatate. Să nu mai fie la cheremul fiecăruia modul de completare a dietei, aşa, după ureche sau din auzite?

D.M. Întotdeauna am susţinut faptul că medicii şi farmaciştii au un rol foarte important în promovarea îngrijirii personale și a prevenției. Consilierea specialistului este foarte importantă, de aceea consumatorul trebuie să știe și să fie conștient că, deși se eliberează fără rețetă, anumite produse din categoria OTC-urilor, suplimentelor alimentare și dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală ar trebui să fie consumate la recomandarea medicului său farmacistului.

F.S. Dintre toate, cu adevărat, acesta mi se pare mesajul cel mai important.

D.M. De asemenea, recomandăm citirea cu atenţie a indicațiilor de pe etichetă, cutia, flaconul și/sau prospectul de prezentare a produsului, surse foarte importante de informare pentru consumatori.

F.S. Dacă tot am intrat pe acest teritoriu, cunoaşteţi la fel de bine ca şi mine că şi farmaciştii forţează la maxim vânzarea acestor suplimente. Industria cred că este fericită din acest punct de vedere.

D.M. Farmaciştii au un rol foarte important în promovarea îngrijirii personale, dar şi în decizia de cumpărare. Ca urmare, aceştia contribuie la sănătatea financiară a farmaciei.

F.S. Poate greşesc, dar mi se pare că produsele care sunt destinate sănătăţii nu pot fi tratate la fel ca cele dintr-un supermarket.

D.M. Pe de altă parte, nici intervenția din partea profesioniștilor din domeniul sănătății pentru afecţiuni minore nu este întotdeauna necesară. Societatea Naţională de Medicină Familie a atras atenţia că timpul pe care un medic poate să-l aloce unui pacient, este limitat. Tocmai din acest motiv noi ca asociaţie ne-am propus să punem accentul pe educarea pacientului şi consumatorului român. Avem un sondaj realizat la nivel european de AESGP care ne arată că valoarea socială și economică a îngrijirii personale se datorează faptului că oamenii auto-gestionează probleme uzuale de sănătate. Economiile anuale totale la nivelul Uniunii Europene ar ajunge la 16 miliarde de euro prin stimularea creșterii segmentului de îngrijire personală cu doar 5%. Din board-ul AESGP face parte şi preşedintele RASCI, dl. Răzvan Bosinceanu,  Medical Education Manager, Johnson & Johnson. La rândul meu, sunt membru în grupul de lucru Economic Affairs/PR al AESGP. Este foarte important să interacţionăm şi să înţelegem viziunea partenerilor europeni. Există diferenţe de abordare între Est şi Vest, pornind în primul rând de la mentalitate. De asemenea, în planificarea campaniei educaţionale, colaborăm foarte strâns cu Self Care Forum din Marea Britanie, asociaţie care militează pentru prevenţie şi automedicaţie responsabilă şi care are un suport extraordinar din partea NHS.

F.S. Vă mulţumesc şi vă doresc succes!