În weekend-ul care a trecut a fost multă agitaţie la summit-ul special dedicat planului de reconstrucţie a Europei după pandemie. După trei zile de negocieri intense este limpede că echilibrul forțelor din interiorul Uniunii Europene se află în plină schimbare şi că ne aflăm în faţa unei crize care pare a fi chiar mai mare decât cea provocată de coronavirus.
Astăzi, summit-ul special se află în a patra zi de negocieri și se pare că va deveni cel mai lung din istoria Uniunii Europene. Ultima întâlnire în care şefii de stat şi de guvern ai statelor membre au dezbătut, la fel de intens, a fost în anul 2000 când au negociat „Tratatul de la Nisa” privind realinierea instituțională, fundamentală a comunității europene.
Subvenţii de 400 de miliarde de euro în loc de 500 de miliarde, aşa cum a propus, iniţial, Comisia Europeană
Reprezentanţii statelor din sudul Europei, cancelarul german, Angela Merkel și președintele francez, Emmanuel Macron, în urma discuţiilor purtate, au fost de acord să reducă suma subvenţiilor de la 500 cât fusese prevăzută iniţial, în planul de reconstrucţie propus de Comisia Europeană, la 400 de miliarde de euro, însă această concesie nu a fost suficientă pentru a convinge grupul ţărilor nordice numit „Frugal Four” alcătuit din: Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și mai nou, Finlanda. „Frugal Four” doreşte ca suma subvenţiilor să înceapă, obligatoriu, cu cifra „3” pe care o considera simbolică, în cadrul acestor negocieri.
Faptul că subvenţiile au fost acceptate pentru a fi luate în calcul, de grupul „Frugal Four”, reprezintă un pas înainte, inclusiv şi pentru continuarea negocierilor privind pachetul total, în valoare de 1,8 trilioane de euro, în care este inclus şi bugetul Uniunii Europene pentru anii 2021- 2027.
Pe lângă subvențiile cerute de ţările din sudul continentului, sunt aduse în discuţie şi reducerile de care beneficiază Olanda, Austria, Danemarca și Suedia, dar și Germania, la plata contribuțiilor la bugetul Uniunii Europene 2021 – 2027.
Belgia susține că pachetul total de 1,8 trilioane de euro a luat în calcul suma de 500 de miliarde de euro care vor fi distribuite ţărilor membre sub formă de subvenții, ceea ce înseamnă că, în această situaţie, nu ar mai trebui să mai fie aduse în discuţie reduceri la plata contribuţiilor.
Acest lucru nu va fi acceptat uşor de grupul „Frugal Four” care şi-a exprimat, ferm, poziţia: „Suntem gata să mergem până la aproape 400 de miliarde de euro, subvenţii, dar numai dacă cuantumul reducerilor la bugetul Uniunii Europene nu se schimbă.”
Mai presus de toate, există o altă mare întrebare la acest summit special care încă nu a primit răspuns: „Poate Uniunea Europeană să reducă sau să taie sumele alocate din bugetul Uniunii Europene și prin planul de reconstrucție după pandemie, pentru țările care nu respectă standardele privind statul de drept, cu referire directă la Ungaria şi Polonia?
Primul ministru maghiar, Viktor Orbán a amenințat, de mai multe ori, în ultimele zile, că se va opune prin veto în cazul în care ceilalți șefi de stat şi de guvern vor insista pe această temă, fiind susținut în demersul său de Polonia, Cehia, Slovacia și Slovenia.
Cancelarul german Angela Merkel și preşedintele francez Emmanuel Macron au declarat deja că nu doresc ca acordul să eșueze din cauza mecanismului privind regulile statului de drept. Cu toate acestea, grupul „Frugal Four” a continuat să insiste ceea ce l-a determinat pe preşedintele Macron să bată cu „pumnul în masă”, de câteva ori, în cursul summit-ului considerând, alături de cancelarul german, că acest lucru reprezintă doar un motiv pentru blocarea negocierilor.
Decalajul cultural din interiorul Uniunii Europene
Disputa privind controlul reformelor pe care statele le vor introduce în schimbul ajutorului din planul de relansare economică nu a fost încă soluționată. Olandezul Mark Rutte și italianul Giuseppe Conte poarta, în continuare, discuții aprinse pe această temă.
Barend Leyts, purtătorul de cuvânt al președinției Consiliului European, a anunţat, într-un mesaj pe contul său de Twitter, că lucrările summit-ului vor fi reluate astăzi, de la ora 16:00. După ore întregi de discuții în care grupul „Frugal Four”, condus de premierul olandez Mark Rutte nu s-a lăsat înduplecat, cancelarul german Angela Merkel nu exclude riscul unui eșec în negocieri.
De partea sa, președintele Consiliului European, Charles Michel, mediatorul summit-ului, a cerut liderilor Uniunii Europene să facă totul pentru a încheia un acord privind planul de recuperare economică după pandemie. Întrebarea care se pune, acum, este dacă cei douăzeci și șapte de lideri responsabili pentru popoarele lor sunt capabili să construiască unitate și încredere sau la final vom rămâne cu imaginea unei Europe slăbite şi divizate?
Iritările preşedintelui francez Emmanuel Macron
Președintele francez, Emmanuel Macron nu s-a sfiit să denunțe reaua voință a grupului „Frugal Four” criticând opoziția acestuia la propunerea de alocare a unei părţi semnificative din fondurile planului de recuperare, obținute printr-un împrumut comun al Uniunii Europene, sub formă de subvenții către statele membre. La un moment dat, Macron a fost iritat de comportamentul cancelarului austriac, Sebastian Kurz, care s-a ridicat și a părăsit masa de discuţii pentru a vorbi la telefon. Ulterior a comparat poziția premierului olandez Mark Rutte, liderul grupului „Frugal Four”, cu cea adoptată. în timpul negocierilor, de fostul șef al guvernului britanic, David Cameron.
Conform unor surse din interiorul delegațiilor prezente, Emmanuel Macron și-ar fi pierdut cumpătul în mai multe rânduri în timpul lansării criticilor sale. Potrivit unei surse europene, el a susținut că Franța și Germania sunt ţările care „vor plăti cel mai mult pentru acest plan și care luptă pentru interesul Uniunii Europene, în timp ce grupul Frugal Four este egoist și nu doreşte să facă niciun fel de concesii”. “El a adăugat că „este, mai degrabă, gata să renunţe decât să încheie un acord prost.”
Inflexibilitatea prim-ministrului olandez, Mark Rutte
De partea cealaltă, prim-ministrul olandez, Mark Rutte, liderul grupului „Frugal Four”, doreşte un vot unanim ori de câte ori va fi eliberată o transă de bani din planul de reconstrucţie al Europei.
Încă de la începutul acestui summit european, premierul olandez Mark Rutte se anunţă a fi una dintre figurile cheie. În funcție de aproape zece ani, Mark Rutte, joacă acum în „liga mare”, de care depinde soarta unui fond de recuperare de 750 de miliarde de euro care ar trebui să contracareze ravagiile pandemiei, precum și a bugetului de aproximativ 1.100 de miliarde de euro, aferent perioadei 2021-2027.
Aflat în fruntea grupului de ţări, numit „Frugal Four”, adică „Cei Patru Zgârciţi”: Olanda, Austria, Danemarca și Suedia, la care s-a adăugat pe parcurs şi Finlanda, liberalul olandez are sprijinul mass-media din ţara sa care afirmă cu entuziasm că „Toată lumea este, acum, atentă la Rutte!”
Vineri la ora 9, chiar înainte de începerea ședinței șefilor de stat și de guvern, premierul olandez urma să-l întâlnească, din nou, pe preşedintele Macron, care a efectuat pe 24 iunie, prima sa vizită în străinătate, după lockdown, în Olanda, înainte de a merge la Berlin pentru a o întâlni pe Angela Merkel.
Cancelarul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii începând cu data de 1 iulie, a călătorit la rândul său în Olanda pentru a discuta cu premierul Rutte. La fel au făcut şi: premierul italian, Giuseppe Conte, omologul său spaniol, Pedro Sanchez și portughezul, Antonio Costa.
Toate aceste întâlniri, care au fost punctate de zâmbetul devenit legendar, al olandezului, descris de săptămânalul britanic The Economist drept ca „cel al unui vicar sătul”, au avut loc pentru a-i înțelege intransigența, pentru a încerca să pună oarecare presiune asupra lui, dar și pentru a-i face concesii. Cu o săptămână în urmă, prezentând ultima sa schiță în vederea unui posibil acord, belgianul Charles Michel, președintele Consiliului European, l-a asigurat pe premierul Rutte, că țara să va continua să beneficieze şi în viitor, de reducere la contribuția netă la bugetul comunitar. De asemenea, Rutte a primit asigurări că bugetul total al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 va fi redus de la 1.100 de miliarde de euro, la 1.074 de miliarde, sau la 1.050 de miliarde și că acordarea sumelor în cadrul fondului de stimulare va fi legată de respectarea prevederilor statului de drept.
Prin urmare, Consiliul Europei s-a arătat dispus să facă trei mari concesii „zgârcitului” premier olandez, însă nimic nu a putut să-l înduplece, până acum. Vom vedea, ce va urma…
