Politicienii români ne prezintă firmele străine ca pe o soluție salvatoare pentru economia locală, de parcă cele românești nu ar fi în stare să miște un deget. În realitate însă, lucrurile nu sunt alb și negru. Există în vestul Europei firme amendate pentru că au apelat la practici ilegale. Dacă o firmă românească ar fi făcut asta, ar fi fost ostracizată.
Dincolo de aceste aspecte, se ridică o întrebare: oare străinii au lăsat la ei acasă practicile acestea când au venit în România s-au le-au adus cu ei?
Un exemplu celebru, despre care nu s-a scris aproape deloc în presa din România, este cel al austriecilor de la Strabag, care construiesc infrastructură rutieră și feroviară în țara noastră. Ei bine, la ei acasă, în celebra Austrie care nu ne vrea în Schengen nici în ruptul capului, au fost prinși că umblau cu ocaua mică.
Autoritatea Federală Austriacă pentru Concurență Bundeswettbewerbsbehörde (BWB) a aplicat în 2021 o amendă pentru Strabag în valoare de peste 45 milioane de euro pentru înțelegeri anticoncurențiale.
În cadrul aceleiași investigații, compania Porr și-a recunoscut vinovăția și s-a obligat să plătească o amendă de peste 60 milioane de euro către corespondentul austriac al Consiliului Concurenței.
Cele două au fost amendate după o investigație complexă a procurorilor din Austria, care a durat circa doi ani.
„Procuratura economiei și corupției suspectează circa 20 de firme de construcții, care de peste zece ani ar fi avut înțelegeri ilegale asupra prețurilor. Alături de concernele Porr și Strabag, sunt și alte companii luate în vizor, precum Swietelsky, Habau, Held&Franke, Östu-Stettin și Kostmann. Acestora li se mai adaugă firme mai mici furnizoare de mixturi asfaltice, printre care și o firmă care este deținută de o mare companie germană. Ca un detaliu, Held&Franke și Östu Stettin sunt filiale ale firmei Habau”, scriau la vremea respectivă ziariștii austrieci de la Kurier.
Autoritățile de la Viena estimau că au avut loc înțelegeri neconcurențiale referitoare la prețuri în ceea ce privește mai mult de 800 de proiecte.
Între anii 2006 și 2018, firmele implicate s-au înțeles asupra prețurilor, și-au împărțit clienții și regiunile. Convenirea prețurilor și obținerea contractelor au condus la creșterea valorii prestațiilor. În acest fel, au fost păgubite landuri, comunități și companii de stat.
Vorbim așadar de o rețea extrem de complexă, care a acționat nestingherită ani de zile, tocmai în Austria, acolo unde își au sediul companiile vizate.
BWB a stabilit o amendă de 45,37 milioane de euro pentru două companii din Grupul Strabag, și anume Strabag AG și F. Lang u. K. Menhofer Baugesellschaft m.b.H. & Co. KG. Instanța de judecat din Austria a stabilit că amenda trebuie plătită. Acuzațiile reținute de judecători vizează fixarea ilegală de prețuri, împărțirea pieței și schimb de informații cu concurenții în legătură cu licitații organizate de firme private și de autorități publice în sectorul construcțiilor din Austria în perioada iulie 2002 – octombrie 2017.
Strabag nu a negat acuzațiile, ci, dimpotrivă, a decis să coopereze cu anchetatorii. Reprezentanții companiei și-au recunoscut faptele înainte ca acestea să ajungă în fața Curții Cartelurilor, instanța specializată în astfel de cazuri. De aici și amenda care pare mare, la prima vedere, dar este mică în comparație cu cifra de afaceri. În Austria, ca și în România, înțelegerile de tip cartel se sancționează cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri totală, realizată de întreprinderile implicate, în anul financiar anterior sancţionării. La noi se poate aplica și o pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Și Porr AG și-a recunoscut vinovăția și s-a angajat să plătească o amendă de 62,35 milioane de euro pentru practici anticoncurențiale concertate.
Suspiciuni de corupție în Letonia
Tot în 2021, dar în septembrie, o investigație similară era începută de Consiliul Concurenței din Letonia, potrivit portalului Baltic News Network.
„Instituția are suspiciuni referitoare la o posibilă înțelegere între cele mai mari firme de construcții din țară. Controale au fost făcute la cinci dintre ele în vara lui 2021.”, scrie sursa citată, lucru confirmat și de televiziunea letonă TV3.
Printre firmele amendate de o instanță din Riga se numără SIA Strabag, o subsidiară deținută 100% de Strabag, potrivit presei locale. Curtea a reținut că cele cinci firme ar fi putut schimba între ele informații comerciale sensibile și și-au coordonat participarea în licitațiile organizate de Drumurile Naționale Lituaniene și de Departamentul de Transport din Riga, capitata statului. O estimare a ziariștilor arată că timp aceste firma au participat, în decurs de șase ani, la proiecte în valoare de 2.367.878.466 euro.
Amendați și în Germania
Autoritatea din Germania care are lor de control al concurenței se numește Bundeskartellamt. Este o agenție federală independentă, asociată Ministerului Federal al Economiei și Energiei. În decembrie 2018, Bundeskartellamt a amendat cu 1,43 de milioane de euro o companie numită Gaul GmbH, pentru participare la înțelegeri de tip cartel. Numele nu spune mare lucru. Gaul GmbH este un producător de mixturi asfaltice. Firma este însă o subsidiară a grupului Strabag încă din 2011. Nu o spunem noi, o afirmă chiar Bundeskartellamt pe pagina sa oficială.
„Înțelegerea de cartel implică prețuri, zone de vânzare, clienți și cote pentru furnizarea de materiale companiile de construcții din zona Rhine-Main în perioada 2005 – 2013. A luat forma unui consorțiu de furnizare.”, spune instituția din Germania.
O altă firmă amendată a fost Südhessische Asphalt-Mischwerke GmbH & Co. KG (“SHM”), subsidiară a grupului Werhahn group.
„De ani de zile s-au format consorții de furnizori pentru comenzi mai mari de mixturi asfaltice, deși în cele mai multe cazuri o singură companie ar fi putut satisface cererea singură. Astfel, consorțiile de furnizori au servit în principal la stabilizarea pieței, adică pentru a evita concurența pentru prețuri și oferte între întreprinderile participante. De asemenea, s-au luat măsuri pentru eliminarea concurenței prin alocarea zonelor de vânzare și a clienților și convenirea asupra listelor de prețuri pentru comenzile mici. Aranjamentele au fost în detrimentul firmelor de construcție a drumurilor care cumpără mixturile asfaltice și, în cele din urmă, a statului care comandă lucrări de construcție a drumurilor.”, a declarat la acel moment Andreas Mundt, președintele Bundeskartellamt.
Firma Gaul și-a recunoscut vina.
„Fond de pierderi” în România
Recent, Strabag a câștigat în România o lucrare cu 65,78% din valoarea estimată a contractului, în timp ce cinci firme românești au oferit între 80% și 95%, în condițiile au toată materia primă necesară, producție proprie. „În județul Constanța este de notorietate faptul că societatea cu capital integral austriac și rusesc Strabag SRL și-a bugetat un „fond de pierderi” pentru a acapara piața de profil în regiune, fapt confirmat, în procedura de față, de împrejurarea că, în contextul creșterii exorbitante a prețurilor la materialele de construcții și utilități, ofertarea în anul 2022 a unui preț cu 34,22 % mai mic decât cel estimat de autoritatea contractantă în anul 2019 nu poate fi justificat în mod rezonabil de eventualele discounturi oferite de partenerii contractuali, fiind evidentă lipsa de sustenabilitate a ofertei declarată câștigătoare.”, a declarat un competitor pentru presa locală.
Acționari din Rusia
Grupul de construcții Strabag are trei acționari principali: fundația privată Haselsteiner (cu o cotă de 28,3%), Rasperia Trading Limited, societate înregistrată în Cipru și controlată de oligarhul rus Oleg Vladimirovici Deripaska (cu 27,8%), compania de asigurări UNIQA (15,3%) și grupul financiar Raiffeisen (14,2%).
Sursă foto: Strabag.com
