Suma apare într-un raport al Ministerului de Finanţe care datează din decembrie 2016
Contractul cu Bechtel a fost încheiat în 2003, în timpul guvernării lui Adrian Năstase, şi reziliat în 2013, când şef al CNADNR era Narcis Neaga, iar ministrul transporturilor era Dan Șova.
Raportul de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului de Finanţe a fost făcut în scopul recuperării a 525.891.888 de euro, bani consideraţi prejudiciu adus statului român ca urmare a modului în care s-a derulat şi negociat – din 2003 şi până în 2013 – contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania.
“Compania nu a demarat şi nu a derulat o procedură de negociere cu firma Bechtel Internaţional Inc., fapt care a condus la încheierea unui contract şi înscrierea în contractul încheiat cu această firmă a unor clauze păguboase pentru statul român, concretizate în prejudicii majore pentru bugetul de stat”, explică raportul.
“Directorii Bechtel se comportă diferit faţă de orice interlocutor familiar funcţionarilor CNADNR sau firmelor româneşti. Aveau o atitudine de superioritate şi exploatau situaţia avantajoasă în care se găseau, tratând statul roman ca pe un vasal, contractul Bechtel fiind efectiv un fel tribut plătit în virtutea unui tratat de vasalitate”, a afirmat fostul candidat al USP la alegerile locale de la Sectorul 1, Clotilde Armand, într-o poziţie privind contractul Bechtel.
“În relaţia cu firma Bechtel, statul român nu deţinea expertiza necesară negocierii. Bechtel este o divizie a complexului militaro-industrial american, cu o cifră de afaceri anuală de 37 de miliarde de dolari, un sfert din PIB-ul României. Directorii Bechtel se comportă diferit faţă de orice interlocutor familiar funcţionarilor CNADNR sau firmelor româneşti.
În fata lor, statul roman avea nevoie de reprezentanţi de calibru, pe care i-a pus la dispoziţie firma Egis. Statul francez este mai puţin vulnerabil decât România în fata presiunilor altor state, iar firma Egis şi-a exercitat întreg prestigiul şi autoritatea unei firme de stat franceze în relaţia cu Bechtel”, a mai spus Clotilde Armand.
Cel mai păgubos proiect de infrastructură din ultimii 20 de ani este fără doar şi poate Autostrada „Bechtel”. Și dacă lucrează, şi dacă stau, americanii tot iau bani de la statul român.
Până acum americanii de la Bechtel au terminat 52,5 de kilometri din cei 415 km ai Autostrăzii Transilvania, şi au încasat peste 1,2 miliarde de euro. În 2003, la semnarea contractului, proiectul a fost estimat la 2,2 miliarde de euro. Între timp, contractul a fost renegociat, s-au mai redus ceva costuri, dar tot ridicate rămân.
Ministrul transporturilor, Anca Boagiu, a declarat într-un interviu, că autostrada este necesară, dar depinde de preţ. Ministrul doreşte încadrarea în standardele de cost sau cel puţin să ajungă la valoarea contractelor de pe Coridorul IV paneuropean (7 mil. euro/km), pentru că sunt şi tronsoane unde preţul la Autostrada Bechtel ajunge şi la 25 milioane de euro/km. Cât costă cea mai scumpă autostradă din România
Proiectul Autostrăzii Transilvania e cel mai prost contract din perioada postdecembristă. După şapte ani de la începerea lucrărilor, au fost daţi în folosinţă doar 52,5 km, iar nota de plată se ridică la 1,2 miliarde de euro.
Pe 16 iunie 2004, când au început lucrările la Braşov-Borş, autorităţile de atunci promiteau că la finele acestui an vom circula pe cei 415 kilometri ai autostrăzii. Realizaţi sunt doar 52 km.
S-au împlinit opt ani de la tăierea panglicii – eveniment la care au participat premierul Adrian Năstase, ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cel de interne, Ioan Rus, şi vicepreşedintele Bechtel de atunci, Charles Redman -, dacă e să comparăm realizările la autostrada Braşov-Borş (70 cm/h) cu viteza de deplasare a unui melc (3m/h, conform studiilor de specialitate – n.r.), observăm că melcul e vitezoman.
Cel mai păgubos contract pentru România a băgat în buzunarul americanilor de la Bechtel 1,32 miliarde de euro, conform datelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
