Totalitatea cheltuielilor suportate de angajator cu forta de munca salariata a avut in trimestrul IV 2017 (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) o rata de crestere de 14,29% fata de acelasi trimestru al anului anterior, arata datele transmise marti de Institutul National de Statistica. In administratie publica, cresterea costurilor angajatorilor a fost de 27,58%, in sanatate si asistenta sociala de 18,56%, iar in invatamant de 16,81%.
Informatiile referitoare la “sectorul bugetar” trebuie utilizate cu atentie, deoarece ele cuprind administratia publica, invatamant si sanatate si asistenta sociala (inclusiv sectorul privat pentru invatamant – cca.3%, respectiv sanatate si asistenta sociala – cca. 10%), exclusiv fortele armate si personalul asimilat (Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Roman de Informatii etc.).
Fata de trimestrul III 2017, costul orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a crescut in majoritatea activitatilor economice. Cele mai semnificative cresteri s-au inregistrat in industria extractiva (14,32%), in tranzactii imobiliare (8,80%) si in intermedieri financiare si asigurari (7,17%).
Cea mai mare scadere a costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a avut loc in invatamant (-24,10%) ca urmare a cresterii timpului efectiv lucrat fata de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activitati in trimestrul al IV-lea al fiecarui an, cauzat de reinceperea anului scolar).
Comparativ cu acelasi trimestru al anului precedent, costul orar al fortei de munca a crescut in toate activitatile economice.
Pe principalele activitati ale sectorului economic, cele mai mari cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) s-au regasit in activitati de spectacole, culturale si recreative (28,73%), in industria extractiva (21,56%) si in activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (16,61%), determinate in principal de aplicarea prevederilor legale3) in domeniu.
Cresterile cele mai mici s-au inregistrat in tranzactii imobiliare (6,78%), in activitati profesionale, stiintifice si tehnice (6,63%) si in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (6,49%).
In sectorul bugetar s-au inregistrat cresteri ale costului orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa efectul zilelor lucratoare) ca urmare a aplicarii prevederilor legale pentru personalul platit din fonduri publice, astfel: in administratie publica cu 27,58%, in sanatate si asistenta sociala cu 18,56% si in invatamant cu 16,81%.
Cresterea fata de acelasi trimestru al anului precedent – indici in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare- pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forta de munca a fost de 14,24%, iar pentru indicii in forma bruta (neajustata) de 15,65%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a inregistrat cresteri similare (14,48%, respectiv 15,64%).
Indicele trimestrial al costului orar al fortei de munca permite evaluarea tendintelor costurilor orare suportate de angajator cu forta de munca salariata.
Costul total cu forta de munca reprezinta totalitatea cheltuielilor – directe si indirecte – suportate de angajator cu forta de munca salariata. Conform metodologiei europene, sunt excluse cheltuielile suportate de angajator cu formarea profesionala a angajatilor, recrutarea personalului si echipamentul de protectie.
Cheltuielile directe cu forta de munca includ sumele brute platite din fondul de salarii pentru timpul lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile in natura ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din contractele colective de munca), sumele brute platite salariatilor (ca stimulente) din profitul net realizat de unitate, sumele brute platite din alte fonduri (inclusiv drepturi in natura) acordate conform legislatiei in vigoare.
Cheltuielile indirecte cu forta de munca includ contributiile angajatorului la fondurile de asigurari si protectie sociala (somaj, sanatate etc.), sumele brute platite salariatilor care parasesc unitatea (iesire la pensie, transfer, detasare etc.), sumele brute platite pentru intreruperi ale lucrului neimputabile salariatilor, alte cheltuieli cu forta de munca.
