În dimineaţa zilei de marţi, 06 mai 2020, decizia Curții Constituționale Federale (Bundesverfassungsgericht) din Karlsruhe, Germania, prin care se solicită Băncii Centrale Europene (BCE) justificarea politicii de cumpărare a datoriilor ţărilor membre, a produs un şoc uriaş în toate instituţiile Uniunii Europene. Comunicatul de presă emis în urma acestei decizii, poartă titlul: „Deciziile BCE cu privire la programul de achiziţie din sectorul public depăşesc competenţele Uniunii Europene”. (citeşte aici:bundesverfassungsgericht.de)
Decizia luată de Curtea Constituționala Federală, din Germania, aplică o lovitură grea principiilor care stau la baza construcţiei europene: independența Băncii Centrale Europene (BCE) și faptul că dreptul comunitar primează, tehnic, asupra dreptului național.
Cotidianul francez, Libération a titrat că „această decizie este de o brutalitate nemaivăzută”. (citeşte aici:liberation.fr)
În anul 2018, Curtea Europeană de Justiţie a decis Banca Centrală Europeană este independentă faţă de intervenţia guvernelor ţărilor membre, conform dreptului UE. Acţiunea a fost iniţiată, atunci, tot la insistenţele judecătorilor germani. Ulterior, decizia a fost acceptată de toate țările membre, mai puțin de… Germania, ţară ai cărei judecători iniţiaseră demersul. Acum, tot judecătorii germani sunt cei care contestă independenţa Băncii Centrale Europene, cerând explicații şi punând astfel în pericol principiile fundamentale ale Uniunii Europene și viitorul monedei euro.
Banca Centrală Europena şi Banca Centrală Germană (Bundesbank) sunt obligate, prin această decizie, să explice, în termen de trei luni, legalitatea obligaţiunilor europene (eurobonds) şi modul în care acestea respectă principiul separării puterilor în Uniunea Europeană.
Euroscepticii, iniţiatori ai plângerii, susţin că Banca Centrală Europeană nu poate deține mai mult de o treime din datoriile țărilor membre ale Uniunii. În principiu, este vorba despre suspiciunea că băncile sunt dependente de sfera politică.
Publicaţia Süddeutsche Zeitung, care apare La München, numește decizia luată de judecătorii Curţii Constituţionale Federale ca fiind „esenţială” arătând că sunt de acord cu verificarea posibilităţii că sfera politică să se amestece şi să o influenţeze pe cea economică. (citeşte aici: sueddeutsche.de)
La polul opus, jurnaliştii italieni de la Corriere della Sera, spun că „verdictul tribunalului german pune în pericol întregul echilibru instituțional care le-ar permite statelor Uniunii Europene să întrevadă ieșirea din criză.” (Citeşte aici:corriere.it)
Spaniolii de la El Pais, amintesc că programul de cumpărare a datoriilor țărilor din zonă euro a fost inițiat de precedentul președinte al Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi. (Citeşte aici: elpais.com)
La Frankfurt, unde se află sediul Băncii Centrale Europene, cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a titrat că „s-a atins culmea suspiciunii” constatând cu ironie că președintele Curții Constituționale Federale, din Germania, Andreas Voßkuhle, este foarte conștient de importanța deciziei chiar dacă aceasta pare a fi extrem de „iritantă “, în condițiile în care ar putea bloca mecanismele colective de salvare a țărilor UE, aflate încă în lupta cu pandemia Covid 19. Totuşi, jurnaliştii germani estimează că „decizia este departe de a bloca Banca Centrală Europeană, dar crează iluzia că s-ar putea acționa rapid.” (Citeşte aici:faz.net)
Decizia, luată de Curtea Constituționala Federală din Germania, va slăbi, cu consecințe imprevizibile, funcționarea mecanismelor europene, publicaţia Die Welt constatând că „judecătorii germani sunt foarte conștienți de acest lucru și că au făcut-o cu bună ştiinţă, în ciuda hăului de incertitudini spre care se îndreaptă, Uniunea Europeană.” (Citeşte aici: welt.de)
Şi britanicii de la Financial Times au reacţionat afirmând că decizia Curţii Constituţionale Federale din Germania „pune o adevărată bombă la temelia ordinii legale, europene.” (Citeşte aici:ft.com)
Revenind la cotidianul francez Libération, acesta mai scrie că „decizia judecătorilor germani, monetariști dogmatici care se erijează, singuri, în instanță supremă a UE, arată dispreț pentru Europa. Atât Germania cât şi guvernul condus de cancelarul Angela Merkel, astăzi, este pus într-o lumină extrem de nefavorabilă.”
