Administratorii Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) afirmă: „Sistemele de pensii publice se află sub o presiune uriașă peste tot în lume din cauza îmbătrânirii populației și reducerii numărului de tineri care să susțină pensiile celor în vârstă”.
În ultimele două decenii, 76 de tări au crescut contribuția la sistemul public de pensii (Franța, Norvegia, Portugalia, Rusia, etc.), 55 de tări au crescut pragul vârstei de pensionare (Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie etc.), iar 60 de state au ajustat pachetul de beneficii pentru actualii pensionari, pentru a reduce costurile fiscale (Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Olanda, Marea Britanie, România etc.).
„Țara noastră nu face excepție: situația demografică este extrem de nefavorabilă, iar prognozele recent publicate de Organizația Națiunilor Unite arată că România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, adică -17%. Ca urmare, în România, că în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generațiilor viitoare de români”, se mai arată în datele APAPR.
Potrivit acestora, populația tinde să își subestimeze nevoile reale de economisire pentru pensie peste tot în lume, inclusiv în țările mult mai dezvoltate și educate financiar decât România. În aceste condiții, în țara noastră riscul subevaluarii este cu atât mai mare.
Un studiu realizat la solicitarea APAPR în toamna anului 2017, arăta că circa 75% dintre români (adulți, mediul urban, utilizatori de Internet) își doresc să obțină opensie dce peste 500 dce euro la varsta retragerii, în timp ce în prezent doar mai puțin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei.
„Această diferență uriașă dintre așteptări și realitate nu poate fi compensată doar de sistemul public de pensii, ci este necesară consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii și Pilonului III de pensii private facultative, ca soluții complementare la Pilonul I de pensii de stat. Mai mult, 38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru încă 39% puținele economii vizează cu totul alte aspecte (acoperire credite, renovare locuință, mașină, vacanțe, etc.) și nu suplimentarea pensiei. În aceste condiții, Pilonul II obligatoriu este singura sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârșitor al populației active din România – iar pentru românii cu venituri mici, Pilonul II este singură sursă suplimentară de economisire”, spun specialiștii.
Din acest motiv, obligativitatea contribuției la o pensie administrată privat este prezentă în foarte multe state dezvoltate din lume, diferind doar plătitorul acestei contribuții: individul, angajatorul sau statul.
Performanța Pilonului II din România a fost remarcată, în ultimele luni, de instituții prestigioase: OECD, BetterFinance, Comisia Europeană, iar afectarea recentă a contribuției virate în administrare privată a atras numeroase critici, întrucât este de natură să pună în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii în general și să impacteze negativ pieta de capital și stabilitatea financiară a României.
Andreea Pipernea, Vicepreședintele APAPR, afirmă: „Pilonul II de pensii private din România este unul solid, transparent, eficient reglementat, profitabil pentru participanți și doar menținerea sa în forma actuală este de natură să aibă în viitor efecte pozitive pentru cele 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri de pensii. Siguranța financiară a românilor va depinde de diversificarea surselor lor de venit la pensionare, prin participarea atât la sistemul public, cât și la cel privat de pensii”.
Fondurile de pensii de Pilon II sunt deja investitori importanți în economia romanească, unde își investesc peste 92% din active, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă în România.
