Senatorii din comisiile de specialitate au modificat proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, eliminând pentru persoanele expuse politic unele reguli speciale de identificare și supraveghere a tranzacțiilor acestora

0
1041

Decizie în Senat: Cu argumentul că sunt “țintă”, tranzacțiile politicienilor și șefilor firmelor de stat – scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari.

Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii din comisiile juridică și apărare au modificat în acest sens normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Proiectul transpune în legislația națională cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, care elimină acțiunile la purtător. Profit.ro a relatat că României i-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, iar România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la finele anului 2009. Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro și pot crește pe măsură ce Parlamentul României întârzie să adopte proiectul de lege respectiv, relevă un document oficial prezentat de Profit.ro.

Ajuns abia acum în dezbaterea comisiilor de specialitate, proiectul a fost modificat de senatorii din comisiile de specialitate, în vederea întocmirii raportului pentru votul din plen, cea mai importantă modificare constând însă în eliminarea pentru persoanele expuse politic a unor reguli speciale de identificare și supraveghere a tranzacțiilor acestora. Parlamentarii au reclamat că ar fi “o categorie-țintă” pentru organele de anchetă, pentru a argumenta măsura.

Astfel, senatorii au eliminat din proiectul de lege articolul care definea ”persoana expusă politic” și care, potrivit reprezentanților Oficiului Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării, a fost preluat din legislația comunitară.

Conform articolului eliminat, persoane expuse politic sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, iar prin funcţii publice importante se înţeleg:

1) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari destat;

2) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare;

3) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;

4) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac;

5) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;

6) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;

7) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale;

8) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

În cazul acestor persoane, dar și al membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca asociați sau apropiați ai acestora, proiectul de lege instituia măsuri speciale de identificare, supraveghere și chiar raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor.

Potrivit proiectului, entităţile raportoare, de la bănci până la notari, contabili sau avocați, trebuie să dețină proceduri de evaluare a riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic.

În categoria entităților raportatoare intră instituțiile financiare și de credit, administratorii de fonduri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabili, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, asociații și fundații.

Aceste instituții trebuie să aplice, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare abanilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic sau cu clienți ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse politic, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare au obligaţia să examineze, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident.

Proiectul prevedea ca în cazul tranzacţiilor ocazionale sau al relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic sau care au ca beneficiar real persoane expuse politic, entităţile raportoare, aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, următoarele măsuri:

  1. obţin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane;
  2. adoptă măsuri adecvate pentru a stabili sursa averii şi sursa fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane;
  3. efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relaţii de afaceri.

Prin eliminarea articolului care definea persoanele expuse politic, aceste măsuri nu vor mai putea fi însă aplicate.

Proiectul de lege este important deoarece modifică Legea societăților, eliminând acțiunile la purtător ca formă de constituire a firmelor pe acțiuni, dar și prin faptul că obligă băncile și alte instituții financiare să-și identifice clienții care fac transferuri de bani ce depășesc suma de 1.000 de euro.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) este cel care a promovat proiectul de lege, care asigură transpunerea obligatorie în legislația internă a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Potrivit ONPCSB, persoana ordonator/ beneficiar al transferului nu are altă obligație decât aceea de furnizare a datelor de identitate, respectiv doar informațiile uzuale pe care orice cetățean le furnizează atunci când solicită, spre exemplu, un serviciu bancar sau un serviciu al unei alte instituții financiare.

Toate detaliile pe:

https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/decizie-senat-argumentul-tinta-tranzactiile-politicienilor-sefilor-firmelor-stat-scutite-monitorizare-atenta-partea-bancilor-notarilor-contabililor-agentilor-imobiliari-schimbari-actiuni-purtator-18429773

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here