Se întâmplă! Cele 40 de milioane de euro promise de Guvern „pentru sprijinirea presei”, vor începe să curgă, în câteva zile, doar în conturile principalilor jucători din piaţa mass-media

0
315

Conform „Anunțului de înregistrare în campania de informare publică a Guvernului în contextul situației epidemiologice provocate de COVID-19” publicat pe site-ul Guvernului României, la adresa gov.ro, în ziua de 13 mai 2020, ora 16:10, Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Digitalizarea României au lansat platforma media.gov.ro prin intermediul căreia furnizorii de servicii media s-au putut înregistra pentru a participa la campania de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19.

Companiile media din Romania au avut la dispoziţie 5 zile lucrătoare de la data publicării anunţului, pentru a întocmi şi încarcă pe platformă cererea de participare însoțită de declaraţia pe propria răspundere privind respectarea condițiilor de eligibilitate urmând ca încheierea Contractul de prestări servicii dintre Secretariatul General al Guvernului și solicitant să se producă în termen de până la 5 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de înregistrare.

Prin urmare, ieri, 19 mai, ora 16:10 a expirat primul termen urmând ca până marţi, 26 mai, să aflăm numele companiilor media care îşi vor împărţi cele 40 de milioane de euro puse la bătaie de Guvernul României, în baza Ordonanţei de Urgenţă Nr. 63/07.05.2020. (vezi aici: legislatie.just.ro)

Mai mult de jumătate din aceşti bani, aşa cum era de aşteptat, vor merge către televiziuni, 55% (47% către televiziunile naţionale şi 8% către cele locale).

Principalul criteriu care va sta la baza împărţirii banilor va fi audienţă şi pornind de la aceasta este de aşteptat ca, în următoarele 4 luni, să ajungă câte 2 milioane de euro în conturile ProTV şi ale celor două Antene, 1 şi 3, controlate de familia condamnatului penal, Dan Voiculescu.

Printre motivele care au condus la adoptarea Ordonanței de Urgență Nr 63/2020, se regăsesc, în primul rând, dorinţa guvernului de a efectua „o campanie de informare pentru public” și în al doilea rând, susținerea presei. Într-un comentariu făcut de Ioana Avădani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent, pe marginea documentului emis de guvern, aceasta spune că: „Aceste două scopuri se bat cap în cap pentru că o campanie publicitară are nevoie de efectul cel mai mare la cel mai mic preț posibil și pentru acest obiect televiziunile sunt cele mai potrivite, în vreme ce, pentru susținerea presei ar fi trebuit aplicate alte criterii”. În acelaşi context Cristina Guseth, director Freedom House România, a vorbit despre inexistența criteriilor de calitate, în favoarea cantității, ecuație care scoate aproape total din joc presa locală, care „este cea mai afectată în acest moment”.

Citeste si  Cum este influențată valoarea afacerii de criza generată de Covid-19?

Ioana Avădani mai observă faptul că timp de 4 luni, de cel puţin 20 de ori pe zi, pe marile posturi de televiziune se va vorbi despre grija pe care Guvernului României o are față de sănătatea poporului, beneficiind, în același timp, de o expunere uriaşă, chiar în preajma alegerilor. Aceasta manevra aduce, intr-un fel, aminte de practicile specifice perioadei 2000 – 2004, când la Palatul Victoria s-a aflat Adrian Năstase.

Dacă guvernul ar fi dorit cu adevărat să ofere un sprijin real presei, spune în continuare, Ioana Avădani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent, ar fi urmat exemplul Canadei, unde sprijinul financiar acordat mass-media este gestionat de asociațiile profesionale care au desemnat jurii independente care decid asupra alocării banilor. „Banii merg direct către jurnaliști, iar în cazul în care un ziar local vrea să acopere mai bine domeniul sănătății și are nevoie în acest scop de un redactor sau reporter, poate aplica pentru obţinerea unui salariu anual destinat angajării acestuia. Astfel fondurile merg țintit pentru acoperirea necesităților fiecărei companii de presă, în parte, dar înainte să ajungă la destinatar există trei filtre care se interpun între banul public și conținutul editorial”. „În plus”, completează Ioana Avădani, „pentru fiecare situație în parte se fac evaluări, iar dacă banii nu sunt folosiți în scopul solicitat, se retrage sprijinul. Modelul autohton este total opus, mizand doar pe audiență, iar banii vor putea fi folosiţi pentru orice, pentru ca nu va exista nicio monitorizare”

Preconizata campanie publicitară, care urmează să debuteze în câteva zile, nu va beneficia şi de o evaluare de impact ci doar de una numerică, cantitativă, in sensul respectarii numărului de difuzări angajate prin contract. Legea achiziţiilor publice, prevede ca orice campanie de informare, platita de la buget, trebuie să fie urmată de un studiu de impact, întocmit la șase luni după încheierea acesteia. În acest context, Ioana Avădani spune că: „guvernul ar fi trebuit să aibă un obiectiv de tipul, mesajul spălatului pe mâini trebuie să ajungă la 80% din populație, iar după 6 luni de la incheierea campaniei, studiul să ne arate câți oameni l-au auzit și dacă și-a atins sau nu ținta. Această campanie nu are obiective, deci nu poate fi evaluată, ca atare se încalcă Legea achizițiilor publice.”

Citeste si  Micii intreprinzatori au păstrat salariile și angajații, în ciuda crizei declanșate de Covid-19

Banii destinaţi susținerii presei vor ajunge în cea mai mare parte la cei mai importanţi jucători din piaţa de media care au făcut presiuni asupra guvernului, în acest sens. O sursă prezentă la negocieri a declarat că: „numele mari din industria de media care au propus sunt aceleași care vor primi”… Mai limpede, nu se poate!

„În afara principalelor televiziuni, care vor lua cele mai mari felii din tortul oferit de guvern și dincolo de cele cinci mari cotidiane și site-uri serioase, în România sunt peste 300 de posturi de radio, incluzându-le aici și pe cele locale sau regionale, peste 170 de televiziuni, circa 150 de ziare și sute de site-uri. Nu toate aceste mijloace de informare în masă își doresc bani de la buget, fiindcă banii de la stat îi determină adesea pe jurnaliști să se autocenzureze”, mai spune Ioana Avădani.

Printre publicaţiile care au refuzat să se înscrie în cursa pentru obţinerea banilor puşi la bătaie de Guvernul României se regăsesc: Revista Newsweek, G4Media.ro şi Recorder.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here