Schema de spalare de bani de o simplitate hilara folosita de mogulul imobiliarelor Liviu Tudor pentru a-si finanta vila din Franta-devoalata de analiza unui auditor financiar. Cotat cu o avere de 300 de milioane de euro, mogulul a recurs la o forma de “optimizare” fiscala imorala prin neplata taxelor catre autoritatile fiscale din Romania. ANAF doarme in papuci…dar face “liste ale rusinii”

Reporter Sfin: In primul rand ne puteti explica mai detaliat ce inseamna un offshore?

Dr. Kristine Bago: In sens tehnic, o companie offshore este inregistrata intr-un stat sau regiune autonoma, dar nu desfasoara activitate economica decat in afara acelor granite, deci nu obține profit în țara unde a fost înregistrată, ci în afara granițelor acelui stat.

In practica, insa, exista numeroase “hub”-uri de comert sau zone libere, cum ar fi Dubai sau chiar enclave ale unor tari precum Spania, Anglia, Franta unde companiile chiar au sedii permanente si birouri cu activitate, beneficiind astfel de o legislatie mai relaxata si de o taxare favorabila. Chiar si pe continentul nostru exista teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene sau se exclud din acesta din punct de vedere al TVA, cum ar fi Insulele Canare sau Muntele Athos.

Prin zonă offshore se înțelege o țară sau un teritoriu cu un regim de înlesniri fiscale, care, de obicei, limitează accesul la informațiile despre operațiunile financiare efectuate prin această zonă, motiv pentru care se consideră a fi un paradis fiscal.

Principalele motive pentru care un offshore este profitabil sunt legate de optimizarea fiscală în mod legal, protejarea unor proprietăți sau a unor bunuri, confidențialitatea structurii acționariatului și accesul la piețele financiare și de investiții din toată lumea.

Reporter Sfin: Un offshore reprezinta o oportunitate sau un risc? Unde se incadreaza acesta din punct de vedere legal?

Dr. Kristine Bago: Din punct de vedere al oportunitatii, bineinteles ca in ritmul alert al tranzactiilor comerciale globale, un offshore poate deveni un vehicul util in desfasurarea afacerilor. Nu doar pentru fiscalitatea redusa, cat mai ales pentru inlaturarea parghiilor birocratice, pentru asocieri in proiecte diverse, pentru beneficiile aduse de relatiile de afaceri in zonele libere sau de liber schimb.

Daca ne referim la riscuri, acestea sunt direct proportionale cu scopul propus. Societatile offshore utilizate doar pentru transferul profiturilor din tarile unde acestea desfasoara activitatea de baza sau pentru ascunderea beneficiarilor directi pot intra sub incidenta unor fapte penale.

Atunci cand scopul unui companii este doar acela de a ascunde bani obtinuti prin frauda sau mita, cum e cazul persoanelor investite in functii publice, sau pentru spalarea unor activitati ilegale, atunci categoric aceste companii offshore devin parte a unui rau complex.

In Romania, Codul Fiscal prevede o taxare de pana la 50% a tranzactiilor considerate artificiale, transfrontaliere si platite in conturi deschise in tari cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic privind schimbul de informatii.

Reporter Sfin: Deci un cadru legislativ exista, dar din experienta dvs. care credeti ca este ponderea de identificare a acestor tranzactii?

Dr. Kristine Bago: Din pacate, in Romania, aceasta pondere este foarte scazuta. Organul legislativ, in speta, DNA, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, precum si ANAF, nu dau curs urmaririi acestor tipuri de tranzactii. In practica sunt putine-spre deloc, cazurile in care aceste tranzactii au fost urmarite si identificate.

Legislatia romaneasca nu are prevederi stricte legate de offshore-uri.

Ea se aliniaza eforturilor celorlalte tari europene, grupului G20, cat si OCDE de a limita tranzactiile companiilor autohtone sau ale rezidentilor in scopul externalizarii profiturilor – fie prin urmarirea operatiunilor artificiale, fie prin analiza preturilor de transfer ale companiilor afiliate, fie prin verificarea neconcordantelor dintre veniturile si cheltuielile persoanelor fizice; dar aceste aspecte sunt doar in teorie.

Practic, cum am mentionat mai sus, sunt putine cazurile in care au fost identificate cazuri de spalare de bani.

In locul acestor anchete de anvergura, care ar putea releva sume colosale de spalare de bani dar si taxarea aferenta de mai sus (50%), care ar mai „salva” putin din prejudiciu, ANAF isi pierde timpul cu publicarea unei liste a „rusinii” privind firmele care nu si-au platit obligatiile fiscale in Q1 2021.

„Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligații. Obligaţiile fiscale pentru Q1 2021 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2021. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

Reporter Sfin: Cum sunt folosite offshore-urile pentru spalarea de bani, care este mecanismul?

Dr. Kristine Bago: Spalarea de bani este necesara atunci cand acestia provin din operatiuni ilicite: finantarea terorismului, traficul de arme, de droguri, jafurile, sume obtinute prin fapte de coruptie.

Acesti bani nu pot fi justificati, nici macar impozitati si atunci intervine mecanismul plimbarii acestora printr-o multitudine de firme din intreaga lume, nu numai prin offshores sau paradisuri fiscale, dar si prin tari cu o legislatie bancara permisiva si secreta.

S-a ajuns pana la manipularea burselor doar pentru inregistrarea unor venituri false.

Reporter Sfin: Liviu Tudor este cunoscut pentru afacerile sale imobiliare Novo Park și West Gate, dar și pentru implicarea în piața bancară.

Cotat cu o avere de 200 milioane euro, presa a scris că Tudor a făcut parte din grupul de afaceriști care gravitau în jurul fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc. Iar Guvernul Năstase l-a cooptat în programul social al Economatelor.

Tudor ar fi fost şi unul dintre cei care au beneficiat de credite preferenţiale de la Bancorex, iar Monica Tudor, sotia acestuia, a fost asociată în compania MM Real Estate cu Bogdan Radu Iugulescu, conectat la fraudarea cu peste 20 de milioane de euro a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

Conform documentelor pe care vi le-am furnizat in acest sens, care au fost publicate de RISE Project, din arhiva Mossack Fonseca, precum si a cifrelor publicate de catre site-ul RisCo, privind aceste firme, ce ne puteti spune in calitate de auditor financiar?

Dr. Kristine Bago: Conform documentatiei prezentate, putem identifica foarte usor urmatoarea schema:

28.10.2007 -> Se infiinteaza la Nisa (considerata capitala Coastei de Azur) – Franta,

SCI La Vista, avand urmatoarele:

CAPITAL SOCIAL = 1,000 EUR

ACTIONARI:

1. Liviu Tudor (50%)
2. Monica Tudor (50%)

ACTIUNI: (100 actiuni = 1 EUR)

1. Liviu Tudor= 50,000 actiuni
2. Monica Tudor= 50,000 actiuni

ADMINISTRATORI: Liviu Tudor

OBIECT DE ACTIVITATE: achizitia, administrarea si gestiunea tuturor bunurilor si drepturilor imobiliare ale proprietatii din Bulevardul Garavan, nr.89, Menton – Franta, ce cuprinde o vila cu 2 etaje, o piscina, un garaj si o gradina impresionanta strajuita de palmieri.

02.01.2013 -> Actionarii, Liviu si Monica Tudor, doneaza fiecare 1 actiune companiei romanesti Internet City Doi SA.

26.02.2013 -> Se publica statutul actualizat al companiei SCI La Vista Franta:

ACTIONARI:

1. Liviu Tudor (49,99%)
2. Monica Tudor (49.99%)
3. Internet City Doi SA (0.002%)

ACTIUNI: (100 actiuni = 1 EUR)

1. Liviu Tudor= 49,999 actiuni
2. Monica Tudor= 49,999 actiuni
3. Internet City Doi SA = 2 actiuni

2008-2013: Firma romaneasca Internet City Doi SA „pompeaza” in firma inregistrata in Franta, SCI La Vista, fabuloasa suma de 9,414,681 EUR – mai mult decat suma tuturor veniturilor (a cifrei de afaceri) incasate in acesti ani, in valoare de 6,477,503 EUR, dupa cum se poate vedea in tabelul de mai jos.

Care este scopul acestor tranzactii? De ce o firma de telecomunicatii din Romania si-ar investi toti banii castigati, chiar si cei imprumutati, (avand in vedere ca intre suma „pompata” si totalul cifrei de afaceri din acesti ani exista o diferenta de 2,937,178 EUR) investind intr-o firma de imobiliare de pe Coasta de Azur, Franta?

Este irational, daca vorbim din punct de vedere al unui business.

Este o tranzactie fara substanta si scop economic, ce poate fi catalogata facil conform normelor legislative in vigoare, ca fiind una artificiala.

De asemenea, daca ne uitam putin la structura actionariatului companiei Internet City Doi SA, observam ca din acesta fac parte si:

1. Prefabricate Vest SA și
2. Digicom SA,

Firme care au fost asociate, în trecut, grupului condus de dl Liviu Tudor.

Acest lucru nu face decat sa confirme o data in plus, adevaratul scop al acestor tranzactii. Simplitatea cu care acesta poate fi identificat este hilara, acest caz nefiind o schema complicata de spalare de bani, totusi faptul ca pana acum nu a fost identificat de autoritatile competente spune multe.

*Toate sumele prezentate mai jos sunt in RON, conform site-ului listafirme.ro

25.11.2013 -> Internet City Doi SA aproba printr-o hotarare AGA, transformarea creantei asupra companiei SCI La Vista in actiuni, conform documentului de mai jos.

Tot din seria legaturilor usor de identificat, observam ca in calitate de secretar al minutei semneaza dna Lungoci Cristina, care este chiar sora lui dl Liviu Tudor.

12.06.2015 -> Actionarii SCI La Vista, aproba majorarea de capital cu peste 9,4 milioane de EUR varsata de compania romaneasca Internet City Doi SA.

Iata cum, avand in vedere aceasta schema, au fost exportati intr-un offshore din Franta, administrat de dl Liviu Tudor, nu mai putin de 9,4 milioane de EUR, bani proveniti dintr-o firma romaneasca, a carui actionariat este indirect „controlat” tot de celebrul om de afaceri, avand in vedere conexiunile identificate si mentionate mai sus.