Săptămâna Financiară cu Dan Dan Bucura la B1TV “Banca îţi este prietenă într-o singură zi, atunci când îţi spune că ţi s-a aprobat creditul… Sistemul bancar de la noi este diferit faţă de cel din vest.”

0
206

La a V-a ediţie a emisiunii “Săptămâna Financiară” cu Dan Dan Bucura la B1TV, realizatorul i-a avut ca invitaţi pe senatorul PSD, Daniel Zamfir, pe deputatul USR PLUS, Victor Ilie, pe senatorul PNL, Virgil Guran şi pe doamna Kristine Bago, consultant financiar.

Dan Bucura: Domnule Victor Ilie, de ce credeţi că, românii, au o părere proastă despre bănci?

Victor Ilie: Pentru că este greu să plăteşti un credit şi de aici cred că ar trebui să pornim… Majoritatea oamenilor sunt bucuroşi în momentul în care obţin un credit şi nu mai văd părţile negative care vin la pachet şi care îi afectează, ulterior. De aici, percepţia cetăţeanului că băncile îi afectează într-un mod negativ.

Daniel Zamfir: Aici îl contrazic pe colegul meu deputat… În teorie sună foarte bine, dar, în practică, lucrurile stau cu totul altfel. Încrederea în bănci este la un nivel extrem de scăzut, exclusiv din vina acestora, pentru că raportul este inegal… Abuzul de putere al băncilor este dominant, în contract, fără nicio îndoială. Încrederea s-a rupt practic în momentul crizei creditelor acordate în franci elveţieni… La final, omul a fost considerat vinovat pentru că a semnat contractul chiar dacă Parlamentul European a adoptat, ulterior, o rezoluţie prin care a constatat că aceste produse financiare au fost înşelătoare. Băncile au înşelat oamenii şi sunt foarte multe astfel de situaţii în România. Omul a mers la bancă pentru a lua un credit în lei iar funcţionarul i-a spus că nu se încadrează în plafonul necesar, oferindu-i în schimb un credit în franci elveţieni, la care, în mod surprinzător, se încadra… Au fost acceptate, de către bănci, dosare ale unor oameni care aveau un grad foarte mare de îndatorare, până la 90%…

Virgil Guran: În general, în toată lumea, băncile nu sunt foarte iubite, pentru că, întotdeauna, când iei un credit trebuie să îl returnezi cu dobândă, iar acest lucru nu te bucură, deloc. De ce, în România, problemele sunt mai acute decât în alte părţi? Pentru că în România, băncile au trăit mult mai bine, aici, decât în străinătate.

Dan Bucura: De ce ne ia atât de mult ca să facem legi şi să convingem băncile că trebuie să lucreze într-un cadru legislativ identic cu cel de afară?

Virgil Guran: Noi suntem o democraţie tânără şi până se aşează lucrurile este mai greu. Noi nu am avut o cultură economică pentru că nu am trăit într-un sistem şi o piaţă liberă. Există, în România, tendinţa de a acorda multă credibilitate băncilor…

Victor Ilie: Eu aş dori să mă întorc puţin la prima întrebare… Noi avem nevoie de educaţie financiară, de bază, care să fie predată în licee, pentru că oamenii, înainte să semneze un credit, să ştie la ce se înhamă, să înţeleagă ce înseamnă o dobândă variabilă, un comision şi cum se calculează acestea… Sunt riscuri asumate pe o perioadă lungă, iar oamenii trebuie să înţeleagă și să calculeze cât de greu le va fi să plătească acel credit. În reclame, pare uşor să obţii un credit, dar nimeni nu îţi spune cât de greu va fi să îl rambursezi. Nivelul dobânzii se stabileşte conform legilor pieţei.

Daniel Zamfir: Din ce an este această lege a pieţei?

Victor Ilie: În România, legile se fac pe genunchi, din păcate, pe repede înainte şi se fac prost. Problema legată de bănci nu poate fi rezolvată prin legi, pentru că noi nu putem să schimbăm principiile fundamentale ale Uniunii Europene care înseamnă libera circulaţie a capitalului, înseamnă stabilirea liberă a preţurilor, în orice domeniu, inclusiv în domeniul bancar. Dobânda plătită reprezintă preţul împrumutului.

Citeste si  Reacțiile presei din Europa continuă în procesul extrădării lui Popoviciu: „Judecătorul din România a oferit asistență juridică unor corupți”

Daniel Zamfir: În Uniunea Europeană, lucrurile stau altfel… La noi dobânda la credit, este în jur de 5% iar la depozit de 1%. Care este explicaţia, pe baza legilor pieţei, pentru care băncile îşi fac offshore-uri?

Dan Bucura: O invit, prin telefon, pe doamna Kristine Bago, consultant financiar.

Kristine Bago: Cred că politica este, evident, completată de cifre. Principalul deficit a sistemului bancar din România, în opinia mea, îl reprezintă transparenţa, care este ajutată de acest sistem legislativ foarte slab conturat în România. Acest lucru conduce la situaţia actuală privind creditele… Dacă este să facem o comparaţie între criza din 2008 şi cea din 2020, vedem că, acum, creditul imobiliar a crescut de 4 ori, de la 22 miliarde, la 90 miliarde acum, ceea ce arată că românii fie merg pe încredere, fie pentru că nu au altă posibilitate de a face o achiziţie imobiliară. În România, educaţia financiară este practic inexistentă iar acest lucru se vede foarte limpede, acum, când avem o creştere economică, din pix, de 2.8% comparativ cu recesiunea înregistrată în Europa, de 0.6%, în condiţiile în care avem deficit bugetar şi un deficit de cont curent care ajunge undeva la 10 miliarde.

Dan Bucura: Mulţi oameni care se uită la noi nu sunt specialişti şi nu aş vrea să-i bulversăm… Aş dori să vă pun o întrebare extrem de simplă… În România banca îţi oferă foarte puţini bani pentru garantiile pe care le depui… În aceste condiţii, de ce, la noi,  creditul este de 3 ori mai scump, decât în toate celelalte state?

Kristine Bago: Aici lipseşte educaţia financiară, inexistenţa în România, fapt care conduce la situaţii care nu sunt neapărat generale, ci doar pentru ţara noastră.

Dan Bucura: Vă întreb un lucru care a revoltat, anul trecut, românii. Două bănci au primit de la statul român aproximativ 765 de milioane de lei, pentru a acorda cetățenilor credite imobiliare. Din aceşti bani, suma creditelor acordate s-a cifrat la aproximativ 100 de milioane lei, diferenţa fiind folosită după bunul plac. În aceste condiţii, Curtea de Conturi a cerut ca banii să fie returnaţi…

Virgil Guran: Dacă vă referiţi la acea formă de economisire care a fost făcută cu sprijinul statului, pot să vă spun că băncile nu puteau folosi acei bani după bunul plac. Eu ştiu că problema este alta… S-a realizat acea formă de economisire pentru minori şi pentru cei care depăşeau vârsta de 65 ani iar curtea de Conturi a constatat că acei bani trebuie să fie returnaţi, iar băncile au spus că se vor întoarce împotriva celor care au beneficiat de aceşti bani, adică împotriva persoanelor fizice.

Daniel Zamfir: Explic eu cazul, pentru că am avut două interpelări in Parlament… L-am întrebat pe domnul prim-ministru Cîţu de ce statul român nu se îndreaptă împotriva băncilor aşa cum îi cere Curtea de Conturi? Ţin să precizez faptul că acei bani nu au fost folosiţi de bănci în scopul în care au fost acordaţi… Guvernul a acordat o subvenţie pentru Raiffaisen şi BCR iar Curtea de Conturi a constatat că acele bănci au folosit în mod ilegal acea subvenţie şi a cerut ca banii să fie returnaţi Statului Român. Suma care trebuia sa fie returnată se ridică, undeva, la 300 de milioane… Acum a ajuns la 500 de milioane cu penalităţi şi dobânzi. Una dintre bănci deja a plătit 17 milioane din suma datorată. Între timp, a fost depusă în Parlament o iniţiativă legislativă care, după ce a trecut de Senat, a ajuns la Preşedinte care a trimis-o, înapoi, pentru reexaminare. Legea propusă  exonerează clienţii băncilor de această datorie. Unde este capcana?! Clienţii nu au nici o datorie iar faptul că băncile spun că se vor îndrepta împotriva oamenilor, este o poveste… Nu există nici o notificare din partea băncilor către oameni.

Citeste si  Săptămâna Financiară cu Dan Bucura, la B1TV Beatrice Mahler: “Ceea ce se întâmplă acum în spitalele de stat, româneşti, nu este deloc bine. Lucrurile trebuie să fie diferenţiate... Normal, cine plăteşte mult, trebuie să primească mult, dar şi cel care nu poate plăti şi are o boală cronică trebuie să beneficieze de asistentă, să aibă parte de îngrijire medicală.”

Dan Bucura: Domnule Victor Ilie, de ce scapă băncile?

Victor Ilie: Curtea de Conturi a emis un raport in 10 puncte. Băncile au contestat şi vreo 3 dintre ele au fost acceptate de către Înalta Curte de Casatie și Justiție. Cel ccare se referea la acordarea acelei prime de economisire pentru persoanele foarte tinere sau în vârstă, reprezintă grosul sumelor care trebuie să fie returnate, conform deciziei Curţii de Conturi. Mulţi cetăţeni au beneficiat de acest sistem de economisire… puneai în bancă 1.200, iar statul îţi mai dădea 250 euro. Banii ăştia, chiar au ajuns la cetăţeni. Legea, de la început, a fost făcută prost pentru că după citirea tuturor acelor prevederi, reieşea că cetațeanul nu era obligat să ia un credit… Era obligat doar să ţină depozitul în bancă, timp de 5 ani, iar la final nu era obligat să ia un credit… Putea să plece acasă cu toate primele de economisire, însă, a venit Curtea de Conturi şi a spus că este obligatoriu să iei un credit ca să poţi păstra acel bonus de economisire.

Daniel Zamfir: Puneţi oprire pe acei bani?

Victor Ilie: În coaliţie se discută ce vom face cu această lege… Nu apărăm băncile, încă nu am luat o decizie…

Virgil Guran: Nu l-am întrebat pe ministrul Finanţelor de ce nu a pus oprire pe acei bani, pentru că eu mă ocup de lege, nu de popriri.

Kristine Bago: În privinţa comisioanelor practicate de băncile din România, comparativ cu cele de afară, trebuie elaborată o reglementare exactă pentru ca să nu mai fie lăsate să facă ceea ce vor ele. Şi ANAF-ul ar trebui să fie mai bine reglementat, pentru că acesta uită, de multe ori, să pună anumite popriri. Cetăţeanul nu are foarte multe variante pentru că toate băncile fac acelaşi lucru si cumva, trebuie să apeleze la ajutorul lor, dar nu ştie ce îl aşteaptă.

Dan Bucura: Afacerea Săptămânii este tot o ţeapă trasă de bănci, care îşi selectează clienţii în funcţie de domeniul în care acestia lucrează… Dacă ești angajat în presă, în industria jocurilor de noroc sau în HoReCa, nu ai nicio şansă… Corporatiştii şi bugetarii sunt la mare căutare. Aceştia când bat la uşa unei bănci pentru a primi un credit, li se deschide imediat… Ceilalţi sunt marginalizaţi sau, pur şi simplu, trimişi la plimbare. Băncile nu te acceptă dacă eşti din HoReCa sau din presă. Criteriile pentru obţinerea unui scoring bun, sunt: Situaţia locativă (proprietar, chiriaş), sursa de rambursare a creditului şi garanţiile prezentate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here