Uniunea Europeană ar trebui să adopte față de teritoriile ocupate de Israel aceeași abordare aplicată Crimeei după anexarea de către Rusia, consideră Kaja Kallas, șefa diplomației europene. Ea susține oprirea comerțului cu produse provenite din așezările israeliene din Cisiordania, pe care le consideră ilegale în dreptul internațional.
„Dacă luăm exemplul Crimeei, atunci era foarte clar: ocupația este ilegală, nu o recunoaștem, iar acest lucru înseamnă că oprim comerțul cu orice produse care provin din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat cotidianului irlandez The Irish Times. În opinia sa, Uniunea ar trebui să adopte aceeași poziție de principiu în cazul teritoriilor ocupate.
„Toată lumea este de acord că acest lucru este ilegal, așa că ar trebui să oprim comerțul cu teritoriile ocupate”, a spus oficialul european, referindu-se la așezările israeliene din Cisiordania.
O comparație respinsă de Israel
Misiunea Israelului pe lângă Uniunea Europeană și NATO a calificat declarațiile drept „profund regretabile”. Reprezentanții israelieni au contestat în special comparația cu Crimeea, afirmând că aceasta echivalează locuri istorice și religioase din Ierusalim cu situația teritoriului ucrainean ocupat de Rusia.
„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală”, a transmis misiunea israeliană.
Poziția exprimată de Kallas se înscrie într-un efort mai amplu al mai multor state membre de a determina Comisia Europeană să propună măsuri comerciale împotriva teritoriilor ocupate de Israel. Așezările israeliene din Cisiordania sunt considerate ilegale în baza dreptului internațional, însă existența unui acord de principiu asupra statutului lor nu a dus până acum la o decizie comună privind sancțiunile.
Disputa depășește dosarul comercial
Dosarul a devenit unul dintre punctele de tensiune dintre Kallas și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Șefa diplomației europene a sprijinit în mod repetat inițiativa unor capitale de a impune restricții comerciale, însă demersul său nu a reușit să determine Comisia să înainteze un pachet concret de măsuri.
În luna iulie, doar o minoritate a miniștrilor de externe ai statelor membre a cerut Comisiei să prezinte propuneri precise, care să poată fi supuse votului guvernelor europene. Țările de Jos, Belgia și Suedia s-au numărat printre statele care au susținut restricții la nivelul întregii Uniuni.
Republica Cehă a anunțat însă că se va opune oricăror sancțiuni noi. Întrucât astfel de măsuri necesită unanimitatea capitalelor europene, poziția Pragai este suficientă pentru a bloca adoptarea lor, cel puțin în forma actuală.
Dezbaterea a căpătat un nou impuls după ce opt state membre, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei într-un angajament de a impune sancțiuni comerciale împotriva așezărilor israeliene. Inițiativa a readus presiunea asupra Bruxellesului și a accentuat diferențele dintre guvernele europene în privința relației cu Israelul.
Presiunea pentru soluția celor două state
După anunțul privind această inițiativă, Kallas a afirmat că toate statele membre ale Uniunii sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania încalcă dreptul internațional. Ea a avertizat că extinderea acestora de către guvernul israelian subminează perspectivele unei soluții viabile bazate pe existența a două state.
O eventuală interdicție comercială ar avea o dimensiune în primul rând politică și juridică, dar ar putea afecta și relațiile economice dintre Uniunea Europeană și Israel. Pentru companii, adoptarea unor restricții comune ar însemna reguli uniforme privind originea produselor și tranzacțiile cu entități din teritoriile ocupate. În lipsa unui acord european, presiunea se va manifesta diferit de la un stat la altul, ceea ce poate crea un cadru fragmentat pentru operatorii economici.
Pozițiile lui Kallas au provocat anterior reacții dure din partea oficialilor israelieni. În luna iunie, ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a amenințat că va „întrerupe toate contactele” cu șefa diplomației europene, după informații potrivit cărora aceasta ar fi comparat tratamentul aplicat palestinienilor de către Israel cu Africa de Sud din perioada apartheidului.
Conflictul diplomatic se suprapune astfel peste o dispută instituțională europeană: susținătorii sancțiunilor cer o reacție comună la extinderea așezărilor, în timp ce lipsa unanimității împiedică transformarea acestei poziții într-o politică obligatorie pentru întregul bloc.
