Angajatorii din Uniunea Europeană ar putea primi noi responsabilități în ceea ce privește protejarea sănătății mintale și fizice a salariaților. Propunerea vine din partea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, care solicită Comisiei Europene să pregătească o inițiativă în acest domeniu.
Printre măsurile avute în vedere se află evaluarea periodică a stresului la locul de muncă, a volumului excesiv de muncă și a efectelor generate de utilizarea sistemelor de monitorizare automată. Demersul indică o preocupare tot mai clară la nivel european pentru modul în care organizarea muncii și instrumentele digitale pot influența atât sănătatea psihică, cât și starea fizică a angajaților.
De la obligații generale la evaluarea concretă a riscurilor
În forma prezentată, solicitarea Parlamentului European nu introduce direct noi reguli pentru companii. Ea reprezintă un apel adresat Comisiei Europene pentru pregătirea unor măsuri care ar putea conduce, ulterior, la modificări legislative sau la noi cerințe aplicabile angajatorilor din statele membre.
Dacă inițiativa va fi transpusă în norme, companiile ar putea fi nevoite să includă mai sistematic riscurile psihosociale în evaluările privind securitatea și sănătatea în muncă. Stresul, presiunea asociată unui volum ridicat de sarcini și supravegherea automatizată ar urma să fie analizate nu doar punctual, ci periodic, în funcție de modul în care afectează angajații.
Pentru angajatori, o asemenea schimbare ar putea însemna proceduri interne suplimentare, monitorizarea mai atentă a condițiilor de lucru și documentarea măsurilor luate pentru reducerea riscurilor. Impactul ar fi diferit de la un sector la altul, în funcție de intensitatea muncii, de nivelul de digitalizare și de utilizarea sistemelor automate de urmărire sau evaluare.
Presiune suplimentară pentru companii, protecție mai clară pentru salariați
În cazul salariaților, obiectivul urmărit este ca problemele de sănătate asociate stresului profesional sau suprasolicitării să fie identificate mai devreme. Evaluările periodice ar putea oferi angajaților un cadru mai clar pentru semnalarea unor condiții de muncă excesive și pentru discutarea măsurilor de corecție cu angajatorul.
Sistemele de monitorizare automată ridică o problemă distinctă. Utilizarea lor poate influența ritmul de lucru și modul în care angajații sunt evaluați, iar efectele asupra sănătății ar putea deveni un criteriu relevant în analiza condițiilor de muncă. Pentru companii, acest lucru ar putea impune o examinare mai atentă a modului în care tehnologia este folosită în procesele interne.
Inițiativa poate avea consecințe și asupra relației dintre competitivitate și costurile de operare. Cerințe mai stricte privind sănătatea la locul de muncă ar putea presupune investiții în evaluări, proceduri și măsuri de prevenție. În același timp, pentru angajatori, prevenirea suprasolicitării poate reduce riscurile asociate deteriorării condițiilor de muncă și poate contribui la o organizare mai sustenabilă a activității.
În acest moment, calendarul și forma concretă a unor eventuale reguli nu sunt precizate. Până la adoptarea unor măsuri europene, solicitarea Parlamentului rămâne un semnal politic și instituțional privind necesitatea ca sănătatea mintală și fizică să fie analizată împreună cu riscurile tradiționale de la locul de muncă.
