S-a ajuns ca prin pensionare, militarii să câștige mai mult decât venitul obținut din muncă

4
3386

În ultimii 15 ani, valoarea pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut de circa șase ori, rămânând cu mult în urma pensiilor militarilor, care s-au majorat spectaculos.

Sistemul de pensii din România a fost distorsionat de categoriile „speciale” de pensionari, iar cheltuielile cu aceștia au adâncit deficitul bugetului de asigurări sociale de stat.

Numai anul acesta, diferența între încasările din contribuții și ceea ce se plătește este estimată la 19,1 miliarde de lei, față de 2007, când statul obținea venituri mai mari decât cheltuia cu asigurările sociale, potrivit datelor din Raportul pe 2016 al Consiliului Fiscal.

De pildă, de la 1 ianuarie 2016, conform Legii nr. 223/2015, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat.

Prin această lege, s-a revenit la un sistem instituit în 2001, stabilind un regim preferențial pentru pensiile militare de stat. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne și Servi­ciului Român de Informaţii se determină în procent de 65% din baza de calcul pentru vechime cumulată de cel puţin 25 de ani.

Pentru fiecare an care depășește cei 25 de ani, se adaugă câte 1% din baza de calcul. Totodată, se acordă un spor de 3%, 6% sau 9% în funcţie de contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuţia individuală la buget. Pensia astfel stabilită, recalculată și actualizată nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul. La cuantumul obţinut, în funcţie de ordinul „Meritul militar” deţinut, se adaugă un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20%, potrivit informațiilor din raportul menționat. Ast­fel, s-a ajuns ca prin pensionare, militarii să câștige  mai mult decât venitul obținut din muncă.

Așa se face că pensiile militarilor au cunoscut o evoluție spectaculoasă, de la 250 lei în 1990 la un nivel mediu lunar de 3.048 lei, în 2016, conform graficului prezentat de Consiliul Fiscal. Comparativ, pensia medie pentru pensionarii de asigurări sociale a crescut de aproximativ șase ori în ultimii 15 ani, de la circa 145 lei, în 1990, la 931 lei, anul trecut.

Începând cu anul 2015 au fost reintroduse pensiile speciale eliminate în 2010 pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, pentru funcţionarii publici parlamentari, dar și pentru personalul diplomatic și consular. În plus, Legea nr. 215/2015 a reintrodus pensiile mărite pentru angajaţii Parlamentului, iar o altă categorie de pensii speciale este cea pentru deputați și senatori, introdusă prin Legea nr. 357/2015.

„Se poate remarca astfel o diminuare a legăturii dintre contribuțiile de pensii acumulate și viitoarele drepturi la pensii care contribuie la generarea unui impact negativ asupra sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii, cu atât mai mult cu cât și alte grupuri profesionale vor fi de asemenea încurajate să facă presiuni pentru restabilirea/instituirea unor privilegii”, notează Consiliul Fiscal.

Proiectul Legii salarizării, care așteaptă promulgarea de către președinte, prevedea inițial suspendarea temporară, până la 1 ianuarie 2019, a actualizării pensiilor de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, ale membrilor Corpului diplomatic și consular, ale judecătorilor și procurorilor, ale militarilor, poliţiștilor în funcție de majorarea salariilor, soldelor, indemnizaţiilor de încadrare și indemnizaţiilor lunare. În esență, aceasta însemna „înghețarea” pensiilor speciale până la finele lui 2021.

Prevederea era cuprinsă în articolul 40 al Legii, eliminat însă la dezbaterile din Comisia de muncă din Senat, înainte de votul în plen. Eliminarea articolului a fost propusă de ministrul Muncii Olguța Vasilescu – deși fusese votat cu două ore înainte – după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, a cerut într-o emisiune televizată, renunțarea la acest articol.

Anterior, când a susținut aprobarea articolului, Olguța Vasilescu a explicat că impactul bugetar în lipsa acestei suspendări ar fi foarte mare și a dat ca exemplu salariile militarilor, care „cresc și cu 200%”. „Noi am stabilit deja că vom intra și în legea pensiilor pentru că și acolo sunt foarte multe disfuncţionalităţi”, afirmase ministrul Muncii.

 

4 COMMENTS

    • Doamna sau domnule, tehnologia nu este pentru toata lumea si intelegem asta, nu punem nimic de la noi putere, e browserul dumneavoastra cel care pune mailul pentru ca vi l-a salvat dupa completarile anterioare…

  1. Daca tot va mananca de grija astora de ce nu va orientati si spre analiza contributiilor la fondul de pensii care ar putea fi mostenit in cazul in care cel care a cotizat ani de zile , moare si nu beneficiaza de bani?
    Vedeti ce se face cu banii din aceste pensii? se duc ei la cei care au muncit dar au pensii mai mici?
    De ce nu intelegeti ca pensiile sunt CREANTE ALE SALARIATULUI ASUPRA STATULUI.
    Salariatul isi lasa niste bani, lunar statului sa aiba grija de ei si sa ii dea inapoi, lui.

  2. Pe forumuri și nu numai, se remarcă și opinii în favoarea tezei că militarii au, într-adevăr, pensii nesimțite și, mai ales, nemeritate.
    În contextul acestei discuții publice, vă propun o epistolă a unui militar român, adresată concetățeanului său, tot român, dar civil.

    Dragă Civilule,

    Știu că ai fi vrut să fii ca mine și, pentru că nu ai putut, acum, la pensie, vrei să fiu eu ca tine. Însă, nu se poate, pentru că noi am fost și suntem diferiți, așa cum doi frați sunt diferiți, chiar dacă au fost făcuți de aceiași mamă și din același tată și chiar dacă se iubesc unul pe altul, ca frații.
    Când am ales să mă înscriu la liceul militar, știam că voi avea parte atât de casă și masă gratuite, cât și de școală de cea mai bună calitate posibilă. La fel, știai și tu același lucru. Faptul că nu ai venit să fii coleg cu mine de bancă înseamnă fie că nu ai vrut, în sensul că nu ți-au trebuit nici gratuitățile și nici învățătura oferite de Armată, fie că nu ai putut, în sensul că nu ai avut meritele necesare pentru admitere. În niciuna dintre aceste două situații, nu ai însă cum să te compari cu mine și să zici că am fost egali vreun moment. Dacă tu ai ales să mergi la un liceu mai bun și să te pregătești pentru o viață mai îndestulată decât îmi promitea mie milităria, cinste ție! Dacă ai rămas mai modest decât mine, asta este! Nu ai de ce să fii invidios. Nu ai putut mai mult.
    Când am ales să merg la o școală militară, cum le zicea pe vremea aceea, știam că voi primi casă și masă gratuite, dar și o mică soldă, alături de instruirea necesară formării mele ca militar de carieră (Ofițer, Maistru Militar sau Subofițer).
    Mai știam că, pentru a avea studii superioare, va trebui să muncesc mai mult de cinci ani ca locotenent și locotenent major, să cresc în ierarhia militară și să îndeplinesc anumite condiții profesionale care să mă califice opentru a studia în Academia Militară, cum îi zicea pe atunci instituției de învățământ superior militar. Și mai știam că prima mea soldă ca militar de carieră (Ofițer, Maistru Militar sau Subofițer) va fi mai mare decât salariul mediu pe economie. La fel știai și tu. Dacă ai ales să nu fii coleg cu mine de pluton în școala militară, să facem împreună instrucție de dimineața până seara iar, uneori, și noaptea, și să învățăm meseria armelor la clasă, fie nu ai vrut, fie nu ai putut. Dacă ai ales să te pregătești în facultate sau într-o școală civilă care să îți dea o meserie mai bună decât cea a armelor și mai bine plătită, atunci cinste ție! Dacă ai fi vrut să fii la fel de bine plătit ca mine dar nu ai îndeplinit condițiile de pregătire, pentru că nu ai putut, atunci asta este! Nu ai de ce să fii invidios pe mine că eu am vrut și am putut.
    Când am ales să fiu militar de carieră (Ofițer, Maistru Militar sau Subofițer) știam că nu voi putea fi și soldat, în același timp. Am făcut și eu instrucția soldatului, la vremea mea, în școala militară, dar apoi am devenit comandant și nu mai puteam fi, totodată, și executant. La fel, știai și tu că, dacă nu vei vrea sau nu vei putea să te faci militar de carieră (Ofițer, Maistru Militar sau Subofițer), va trebui să faci armata ca soldat, fiindcă așa era pe vremea noastră. Deci, indiferent cât de grea sau de ușoară ți-a fost armata pe care ai făcut-o ca soldat, indiferent dacă ai învățat din serviciul militar ceva ce ți-a fost de folos în viață sau doar a fost o etapă urâtă și inutilă din existența ta, nu ai de ce să te compari cu mine, pentru că nu am fost egali. Eu eram comandantul iar tu subordonatul, pentru că așa a fost și este în armată. Iar tu știai asta dinainte de a ți se întâmpla.
    Când am jurat să îmi apăr Țara chiar și cu prețul vieții, prin Țară înțelegându-te și pe tine, știam că bătea războiul la ușă, atât cel Rece, cât și cel cald din Mediterană sau din Orientul Apropiat. La fel știai și tu, dar nu ai venit lângă mine, să apărăm Țara împreună, cu prețul vieții. Ai rămas mai departe civil și ai contat pe mine să mă ocup de treaba asta. Atunci parcă era bine că nu suntem egali. Și, parcă, solda mea, ceva mai mare decât salariul mediu pe economie, nu era chiar atât de mare încât să plătească prețul vieții tale. Pentru că, dacă era, ai fi venit lângă mine. Tot așa, nu ai fi zis că am o soldă nesimțită atunci când am scos oameni de sub dărâmături, la cutremur, ori de sub ape, la inundații, cand zburam la 10.000 de metri in stratosfera, ziua si noaptea sau in largul Marii negre pe aprige furtuni, pe tanc sau pe afetul tunului …
    De altfel, nu am auzit pe nimeni să zică despre militari că au solde nesimțite. Pentru că nimeni nu vrea să îi supere pe militari, atâta vreme cât este nevoie de ei în societate și ceea ce fac ei nu este la îndemâna oricui, fie că nu vor, fie că nu pot alții să facă ce fac ei, militarii.
    Însă, dragă civilule, când eu, militarul de carieră (Ofițer, Maistru Militar sau Subofițer), nu îți mai sunt de folos, când am ieșit „la pensie”, se schimbă treaba!
    De noi, ăștia, pensionarii, nu mai ai nevoie, nu-i așa?
    Și, parcă, ne plătești prea degeaba o pensie nesimțită.
    Și, în plus, ți se pare că trăim cam mult după ce am ieșit la pensie, la o vârstă mult prea fragedă.
    Dacă ești cinstit cu tine însuți și dacă ți-a mai rămas un pic de rușine din aia ancestrală, din care este alcătuit mortarul construcției societale românești, atunci poate te oprești o clipă și asupra acestui adevăr, că noi doi nu am fost, nu suntem și nu vom putea fi niciodată egali, nici ca membri ai societății, nici ca pensionari.
    Cu cele mai bune gânduri,
    Militarul de carieră (Ofițer, Maistru Militar sau Subofițer) român în rezervă sau în retragere
    P.S.: Slava eternă eroilor patriei care s-au jertfit in războaiele pentru apărarea fiintei nostre nationale … dar, si celor care au vegheat zi si noapte, iarna si vara, la fruntariile terestre, navale sau aeriene, chiar si fara sa fie razboi !

    Sa nu-i uitati domnilor civili, caci fara ei nu mai erati astazi romani liberi !

    Cu deosebit respect,

Leave a Reply to Andrei Valerian Cancel reply

Please enter your comment!
Please enter your name here