Rubla și-a revenit. De ce?

0
781

Amploarea sancţiunilor economice cu care a fost confruntată Rusia a avut într-o primă fază consecinţe dramatice asupra monedei ruseşti. În aproximativ 10 zile, aceasta a pierdut aproape jumătate din valoarea sa în raport cu dolarul american. Iată însă că astăzi, la doar trei săptămâni de la atingerea cursului de schimb maxim, rubla se tranzacţionează din nou la valorile de dinainte de conflict, ştergând practic toate pierderile suferite. Pentru unii, aceasta este măsura ineficientei sancţiunilor occidentale, pentru alţii, oglinda solidităţii economiei ruseşti.
Că deobicei, adevărul este pe undeva la mijloc şi vă propun să îl descoperim împreună. Să începem prin a explica impactul anumitor variabile economice asupra cursului de schimb al unei ţări. Tendinţa pe termen mediu şi lung a cursului de schimb este influenţată de situaţia balanţei de plăţi a unei ţări, mai exact, de raportul dintre deficitul/surplusul de cont curent (care include balanta comercială) şi intrările stabile de capital în acea ţară. Pe termen scurt şi mediu însă, cursul de schimb este influenţat mai degrabă de mişcările investiţiilor de portofoliu şi ale celor speculative.

Peste acestea se suprapun acţiunile băncilor centrale, fie prin intervenţii directe pe piaţa valutară, fie prin creşteri/scăderi de dobândă. Merită subliniat aici faptul ca factorii de influenţa pe termen scurt şi mediu pot distorsiona dramatic evoluţiile pe termen lung, generând la limita şocuri importante pe pieţele valutare. Problema şocurilor este că ele generează panică, care nu face decât să amplifice şocului financiar iniţial, în timp ce economia, prin canalul importurilor, ajunge să se lovească de un zid ce poate să o arunce direct în recesiune. Exporturile masive de hidrocarburi au făcut ca Rusia să aibă în mod constant un surplus al contului curent. Cu alte cuvinte, intrările de valută au depăşit în mod constant ieşirile.


Paradoxal, jumătăţile de sancţiuni luate de Occident nu au făcut decât să crească acest surplus pentru Rusia în 2022, în condiţiile în care exporturile energetice au rămas neatinse, în timp ce importurile au fost restricţionate masiv din cauza sancţiunilor. Economiştii IIF (Institute of Internaţional Finance) estimează că, din acest motiv, surplusul balanţei comerciale a Rusiei se va dubla în 2022 în raport cu 2021. Asta va face că, pe termen mediu şi lung, atâta vreme cât Rusia va continua să exporte nestingherită hidrocarburi (doar vânzările de gaz sunt estimate la 350 de milioane de dolari pe zi), ea vă continue să acumuleze valută, iar rezervele Băncii Naţionale vor continue să crească. IIF estimează că, în ritmul actual, activele Băncii Centrale acum îngheţate, vor putea fi restabilite într-un an.

Dar dacă aceasta este situaţia, de unde provenea riscul prăbuşirii rublei? Cauză trebuie căutată printre evoluţiile care au un impact pe termen scurt asupra cursului de schimb, zone în care conducerea ţării şi a Băncii Naţionale a şi luat măsuri de contracarare a prăbuşirii rublei. În contextul declanşării conflictului, presiunea pe curs a provenit din spaima deţinătorilor de active denominate în ruble, care au căutat refugiu în valute mult mai solide, precum dolarul sau euro. În această categorie intră populaţia, care şi-a dorit să îşi schimbe economiile în valută, dar şi companiile prezente în Rusia, care au avut un comportament similar, cu atât mai mult cu cât aveau de realizat în viitor plăţi în valută (importuri, plăţi de dividende etc.).

Nu este de neglijat impactul pe care expectaţiile le-au avut în conturarea acestor evoluţii, în condiţiile în care toată lumea anticipa comportamentul de turmă pe care investitorii străini în titluri şi acţiuni ruseşti urmau să îl aibă prin lichidarea rapidă a deţinerilor, schimbarea rublelor obţinute în valută forţe şi repatrierea acesteia în ţările de origine. Ca urmare, măsurile decidenţilor ruşi s-au îndreptat exact în direcţia contracarării factorilor ce ar fi putut genera şocuri pe piaţa valutară. În primul rând, Banca Centrală a crescut dobânda de referinţă la 20%, o măsură de natură a creşte atractivitatea monedei naţionale şi, ca urmare, de descurajare a fugii de rubla. În paralel, a fost împiedicată fugă valutei din Rusia.

Pe de o parte, transferurile bancare ale populaţiei în conturile băncilor străine au fost limitate la 10.000 de dolari într-un interval de şase luni. Pe de altă parte, investitorilor străini li s-a interzis vânzarea acţiunilor locale, ei rămânând astfel captivi în Rusia, fără posibilitatea de a-şi repatria în valută forţe după investiţiile făcute în ruble. În scopul menajării rezervelor Băncii Centrale şi împiedicării tezaurizării valutei de către companii, exportatorii au fost obligaţi să vândă 80% din încasările de valută. În acest condiţii, rezervele Băncii Naţionale au scăzut cu doar 1,2 miliarde de dolari în primele două zile ale invaziei, aparent fără a mai fi necesare intervenţii ulterioare. Obligativitatea plății gazelor în ruble e gândită tot în ideea sprijinirii rublei? Într-o măsură mai mică decât pare la prima vedere. Până la urmă şi valută în care se plăteau gazele ar fi ajuns tot în Rusia (prin băncile care s-a avut grijă să nu fie deconectate de la SWIFT). Măsură este mai degrabă simbolică deoarece se doreşte forţarea companiilor străine să interacţioneze cu băncile ruseşti pentru schimburi valutare, încălcând astfel sancţiunile existente. Practic, importatorii ar trebui să îşi deschidă un cont la Gazprombank (care este sancţionata de Marea Britanie, dar nu şi de SUA şi UE având în vedere rolul pe care îl are în tranzacţiile cu gaze) pentru a putea face schimburi valutare.

În esenţă, toate aceste măsuri au avut ca principale obiective stimularea ofertei şi descurajarea cererii de valută, o dinamică care a sfârşit prin a fi reflectată de întoarcerea rublei la cursul de schimb pre-conflict. Însă, chiar dacă la prima vedere rubla arată bine, din cauza multitudinii mecanismelor de control al capitalului cursul de schimb al rublei nu oferă o indicaţie corectă a problemelor cu care se confruntă sistemul financiar rus şi economia rusă prin decuplarea de la pieţele financiare internaţionale. Este un bolnav în comă susţinut în viaţa de aparate şi care, mai devreme sau mai târziu va trebui să fie decuplat. Abia acela va fi momentul adevărului, mai ales dacă vânzările de gaze şi petrol rusesc vor intra în declin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here