TikTok-ul încă ne guvernează și acum, după episodul anulării alegerilor pentru că Guru ne-ar fi fentat cu folosirea acestui canal de social media. Încă nu știm foarte clar ce și cum a fost atunci, cert este că românii rămân atașați de TikTok. O confirmă Digital News Report 2026, studiul global pe care îl derulează anual Reuters Institute for Study of Journalism împreună cu Oxford University. Studiul a început în 2012 cu 5 țări super-dezvoltate și a ajuns acum la nivel global de 49 de țări. România a fost inclusă în 2017. În fiecare țară au fost intervievați aproximativ 2000 de subiecți.
Așadar, zice Digital News Report că România este pe locul 1 în Europa cu căutarea informațiilor pe TikTok – 26% dintre subiecți. Clasamentul global este dominat de Kenya, Thailanda și Nigeria. Ai zice că 26% nu-i așa mult, dar dacă adaugi a doua sursă de informație care e YouTube cu 34%, percepțiile sunt altele (în clasamentul european de YouTube suntem într-un pluton fruntaș al Europei, alături de Polonia 37% și Bulgaria 35%). Cu aceste cifre, România intră fără dubii în zona în care informațiile sunt culese din Social Media&Video Networks, depășind ca volum cu 8% zona de News Websites&Apps.
Concluzia tradusă este că românii se îndreaptă spre zona non-jurnalistică a informațiilor, zona ”liberă” de filtre și prelucrări ale ziariștilor. O fi bine, o fi rău? Tendința nu e doar în România – noi doar o ”forjăm” -, e una globală. Și ce găsesc oamenii în zona nereglementată și neprelucrată de jurnaliști? Creatori de conținut și influenceri! Care sunt primele 5 motive globale pentru care aceștia iau locul jurnaliștilor?
1. Sunt ușor de înțeles
2. Sunt amuzanți (cum să traduc entertaining??)
3. Sunt relatabili
4. Sunt pe fază
5. Sunt autentici
Și la atracția față de creatorii de conținut suntem campioni ai Europei, alături de Ungaria, noi cu 14%, ei cu 15%. Din nou, cifrele sunt aparent mici, dar validează tendințe care au apărut de câțiva ani.
Sigur că breasla jurnalismului are aceste provocări de mai mult timp și încearcă diverse rezolvări, una fiind glisarea spre social media cu produsul jurnalistic, în format adaptat. Dar niciodată nu va putea concura cu ”spirite libere”, care nu au mecanismele de responsabilitate în fața dezinformării.
Cauzele părăsirii mediului de informare jurnalistic sunt multe, iar unele au făcut rău iremediabil. Acum, din cifrele Digital News Report 2026 extragem pentru România doar scăderea încrederii în știri (știri = produs jurnalistic), de la 39% în 2017 la 23% anul acesta. Media globală e de 37%. Și încă un indicator: 47% dintre români mai degrabă evită știrile (medie globală 42%).
Voi reveni cu câteva tendințe globale din Digital News Report în curând.
Ilustrație: The Atlantic
