România se află pe primul loc în UE la persoanele în risc de sărăcie după transferurile sociale, cu 25,3% din populație .Vaslui, Teleorman și Mehedinți sunt cele mai sărace județe

0
656
Statistica sărăciei

Dacă nu s-ar da ajutoare sociale, jumătate din țară ar fi în sărăcie.

În fiecare an, datele oficiale atât europene cât și naționale, dovedesc că nu se fac pași mari în direcția estompării sărăciei. Ultimele cifre disponibile sunt din 2017, dar fac referire la anul 2016, iar acestea demonstrează că, dacă statul nu ar plăti asistații sociali, jumătate din populație ar fi în risc de sărăcie și excluziune socială. Sunt unele județe care se află într-o situație critică.

Datele sărăciei sunt legate de productivitate. PIB-ul pe cap de locuitor este, în general, folosit ca un indicator al nivelului de trai, iar un PIB pe cap de locuitor mai mare semnifică un nivel de trai mai ridicat. Acest indicator poate fi utilizat și pentru a măsura productivitatea forței de muncă.

O privire a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor relevă faptul că cele mai scăzute niveluri erau în 2017, conform Comisiei Naționale de Prognoză, în Vaslui (4.343 euro), Botoșani (4.701 euro), Teleorman (5.402 euro), Mehedinți (tot 5.402 euro) și Olt (5.615 euro). Prin comparație, Capitala avea, în 2017, un PIB/locuitor de 25.400 euro, adică puțin sub suma cumulată a celor cinci județe menționate.

În unele dintre aceste județe șomajul se afla la un nivel foarte ridicat, anul trecut. De exemplu, la Vaslui era de 10,2%, la Teleorman de 10%, la Mehedinți cu 9,4%. Pe locurile patru și cinci din punct de vedere al șomajului, se aflau Dolj cu 8,8% și Galați cu 7,9%. Pe de altă parte, cel mai scăzut șomaj era observat în Ilfov de 0,6%, Timiș de 1%, București și Arad cu câte 1,5% și Cluj cu 2,1%.

Venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Acesta poate ajunge până la 527 lei/lună/familie.

Datele Ministerului Muncii ne arată că în Nord-Est sunt două județe care se fac remarcate cu un număr ridicat al asistaților. Este vorba de Bacău și Vaslui cu 11.048 persoane și 10.437 persoane care care beneficiază de acest lucru, restul având sub 8.000.

În Sud-Est sunt tot două județe, Buzău și Galați, cu peste 11.000 persoane. În regiunea Sud-Muntenia, un singur județ s-a făcut remarcat, cu de peste 10.000 de persoane care beneficiază de ajutor social, respectiv Teleorman cu 10.500 persoane. În Sud-Vest Oltenia, județul Dolj are 14.462 persoane, iar în restul regiunilor județele au sub 8.000 persoane în această situație.

Sunt mai multe tipuri de ajutoare de care beneficiază mai mulți oameni, de exemplu, cele pentru încălzire (până la câteva sute de lei), unde aproape jumătate de milion de români primesc sume de bani, sau cele pentru susținerea familiei (peste 250.000 persoane, cu până la 300 lei).

Sunt câteva județe care se tot repetă când vine vorba despre aceste statistici: Vaslui, Teleorman și Mehedinți.

Conform INS, în anul 2016 un sfert din populaţie nu a fost afectată de sărăcie datorită existenţei transferurilor sociale. Doar pensiile au făcut ca 20,1% din populaţie să nu „cadă” în această situaţie nefavorabilă.

„Dacă în anul 2016 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (49,6%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 85,3%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 54,1%”, informează INS.

Conform Eurostat, România se află pe primul loc în UE la persoanele în risc de sărăcie după transferurile sociale, cu 25,3% din populație, Bulgaria fiind pe cel de-al doilea loc cu 22,9%.

Din datele Eurostat reiese că deși au fost câțiva ani de scădere a persoanelor în risc de sărăcie și exclusiune socială, respectiv din 2012 până în 2015, aceasta a început să urce în 2016 la 38,8%, de la 37,4%, în 2015.

Rata sărăciei relative, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei,

a fost în anul 2016 de 25,3%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 5,006 milioane persoane. Peste unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

În perioada 2013-2016, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 23,0%, la 25,3% în ultimul an.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here