România ratează peste 55 de milioane de euro din PNRR, după ce zece proiecte pentru construirea unor centre mari de colectare a deșeurilor nu au mai respectat termenele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investiții vor fi continuate din bugetul de stat, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în loc să fie acoperite din fonduri europene.
Doar trei centre au rămas în PNRR
Programul prevedea inițial construirea a 15 centre integrate de colectare separată a deșeurilor prin aport voluntar (CAV), destinate marilor orașe. Ulterior, lista a fost redusă la 13 proiecte, iar în final doar trei au rămas eligibile pentru finanțarea prin PNRR.
Până în prezent, un singur centru a fost inaugurat, la Cluj-Napoca. Alte două investiții, la Craiova și Buzău, sunt în faza finală de execuție și ar urma să fie deschise până la sfârșitul lunii august.
România ratează peste 55 de milioane de euro din PNRR
Fiecare dintre cele zece centre eliminate din PNRR avea o valoare estimată de aproximativ 5,5 milioane de euro fără TVA. În total, investițiile depășesc 55 de milioane de euro, bani care nu vor mai proveni din fondurile europene, ci vor fi suportați prin bugetul AFM.
Printre municipiile afectate se numără București-Ilfov, Brașov, Timișoara, Iași, Constanța și Baia Mare, unde lucrările au înregistrat întârzieri semnificative.
De ce au fost pierdute fondurile europene
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că întârzierile au fost generate în principal de procedurile desfășurate la nivel local.
Identificarea terenurilor, obținerea avizelor, evaluările de mediu și licitațiile publice au întârziat implementarea proiectelor, iar Comisia Europeană a apreciat că acestea nu mai pot fi finalizate în termenul limită stabilit pentru finanțarea prin PNRR.
Oficialul a subliniat că autoritățile locale au avut aproximativ trei ani pentru implementarea investițiilor, însă ritmul lucrărilor nu a fost suficient pentru respectarea calendarului european.
Ce oferă centrele de colectare a deșeurilor
Centrele de aport voluntar permit populației să predea gratuit deșeuri care nu pot fi colectate prin sistemul obișnuit de salubritate.
Aici pot fi aduse mobilier uzat, electrocasnice, televizoare, frigidere, anvelope, moloz rezultat din construcții, resturi vegetale și echipamente electrice sau electronice. După colectare, materialele sunt sortate și direcționate către reciclare, compostare ori neutralizare.
Primul astfel de centru funcțional din România este cel inaugurat la Cluj-Napoca, unde accesul este permis locuitorilor care fac dovada domiciliului și a unui contract de salubritate valabil.
România continuă investițiile prin AFM
Transferul proiectelor la Administrația Fondului pentru Mediu înseamnă că investițiile nu sunt abandonate, însă sursa de finanțare se schimbă.
Ministerul Mediului susține că proiectele mutate pe AFM vor continua, iar aprobarea bugetului instituției permite reluarea plăților pentru sute de investiții de mediu transferate din PNRR. În paralel, România continuă implementarea altor sute de proiecte de colectare a deșeurilor și infrastructură de mediu finanțate fie din PNRR, fie din AFM.
Ce s-a întâmplat cu proiectele
- 15 centre mari prevăzute inițial;
- 13 proiecte au rămas în program;
- 3 centre mai sunt finanțate prin PNRR;
- 1 centru este deja inaugurat (Cluj-Napoca);
- 10 proiecte au fost mutate la AFM;
- peste 55 milioane de euro vor fi suportați din bugetul public.
Ce deșeuri pot fi predate
- mobilier vechi;
- frigidere și televizoare;
- electrocasnice;
- deșeuri din construcții;
- moloz;
- anvelope;
- crengi și resturi vegetale;
- echipamente electrice și electronice.
