România ocupă primul loc într-un top ruşinos al UE, cu 19,8% din populaţie trăind în condiţii improprii în locuinţele lor

In schimb , suntem pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul cetăţenilor care sunt proprietari ai unei locuinţe.

Potrivit datelor Eurostat valabile pentru anul 2016, 96% dintre români sunt proprietari ai unei locuinţe. Topul trei este completat de Lituania (90,3%) şi Croaţia (90,1%).

La coada clasamentului se situează austriecii, doar 55% dintre aceştia fiind proprietari de locuinţe, deasupra lor fiind danezii (62%) şi suedezii (65,2%).

Insă, în acelasi timp suntem în frunte şi în statisticile negative referitoare la viaţa din gospodăriile europene, cu cele mai aglomerate locuinţe, fiind depăşiţi la nivel european doar de Serbia şi Macedonia.

Românii nu stau mai bine nici la capitolul dotări ale locuinţelor, ocupând primul loc în acest top, cu aproape unul din cinci cetăţeni care trăiesc în locuinţe fără baie, fără un acoperiş durabil sau cu camere foarte întunecate. Totodată, ne aflăm în top şi când vine vorba despre costurile lunare pentru întreţinerea locuinţelor, acestea ajungând să însumeze chiar şi peste 40% din totalul veniturilor care intră în gospodărie într-o lună.

Potrivit datelor Eurostat valabile pentru anul 2016, 96% dintre români sunt proprietari ai unei locuinţe. Topul trei este completat de Lituania (90,3%) şi Croaţia (90,1%).

La coada clasamentului se situează austriecii, doar 55% dintre aceştia fiind proprietari de locuinţe, deasupra lor fiind danezii (62%) şi suedezii (65,2%).

România a condus in topul  Eurostat şi în 2015, atunci existând date pentru toate cele 34 de state europene incluse în analiză. În 2015, numărul românilor proprietari de imobile era şi mai mare, ajungând la 96,4% din populaţie, mai mare şi decât în 2014, când 96,2% dintre cetăţenii ţării noastre deţineau o locuinţă.

Cu toate că în România trăiesc cei mai mulţi proprietari, locuinţele din ţara noastră sunt cele mai aglomerate din Uniunea Europeană, fiind depăşite la nivelul întregului continent doar de Serbia şi Macedonia, potrivit datelor Eurostat valabile pentru anul 2015.

Gradul de ocupare a locuinţelor este un element cheie în ceea ce priveşte determinarea confortului pe care oamenii care locuiesc într-o casă îl au şi cât de multe persoane locuiesc în interiorul acesteia.

La nivelul anului 2015, 16,7% din populaţia UE trăia în locuinţe supraaglomerate, cel mai mare grad de supraaglomerare fiind înregistrat în România, unde aproape 1 din 2 cetăţeni se găsesc în această situaţie (49,7%). Pe locul al doilea se află Polonia cu 43,4%. Dacă ieşim din spaţiul UE, cele două state membre sunt depăşite de Serbia şi Macedonia, unde procentajele sar de 50%, ajungând la 53,4%, respectiv 51,1%.

Diferenţele sunt deosebit de mari faţă de statele UE aflate la polul opus, unde gradul de supraaglomerare se menţine sub 4%. Cetăţenii Ciprului (1,4%), Belgiei (1,6%), Olandei (3,3%), Irlandei (3,4%) şi Maltei (3,5%) sunt cei mai norocoşi dintre membrii Uniunii.

În ceea ce priveşte topul ţărilor cu cele mai aglomerate locuinţe, primele locuri nu s-au schimbat faţă de situaţia din anul precedent, respectiv din 2014. O diferenţă majoră s-a făcut simţită în Letonia, unde a fost înregistrată cea mai mare creştere, cu 1,6 puncte procentuale într-un singur an. Creşteri de peste 0,5% s-au produs şi în Suedia, Grecia şi Italia. În ciuda acestui fapt, în 17 state UE au fost înregistrate scăderi ale procentelor de supraaglomerare. Aceste scăderi s-au situat peste limita de 1% în Slovenia, Cehia, Bulgaria şi Lituania.

Persoanele care locuiesc în gospodării unde venitul disponibil echivalent pe persoană era sub 60% din mediana naţională, rata de supraaglomerare  în statele UE a fost de 29,5% în 2015, aproximativ 12,8 puncte procentuale peste rata din rândul întregii populaţii.

Cele mai mari rate de supraaglomerare în rândul populaţiei expuse riscului sărăcie au fost înregistrate în Ungaria (62,0%), România (61,7%), Polonia (59,7%) şi Slovacia (57,6%); Turcia (72,9%, datele din 2013). Dacă ne îndreptăm spre celălalt capăt al clasamentului, cele mai scăzute rate de supraaglomerare pentru persoanele expuse riscului de sărăcie au fost înregistrate în Cipru (3,5%), Irlanda (6,0%), Belgia (6,5%) şi Malta (7,7%); Acestea au fost singurele state membre ale UE care au raportat că mai puţin de 1 din 10 persoane expuse riscului sărăciei trăiau în condiţii de suprapopulare.

In realizarea acestor statistici au mai fost luate în considerare şi alte aspecte referitoare la confortul locuinţelor, cum ar fi lipsa unei băi sau a unei toalete, unui acoperiş trainic sau a luminozităţii din locuinţă. Astfel, datele arată şi situaţia ţărilor europene din punctul de vedere al procentului populaţiei care, pe lângă faptul că locuieşte într-o casă supraaglomerată, nu are parte nici de toate utilităţile care fac dintr-o locuinţă un spaţiu complet şi confortabil.

4,9% din populaţia UE suferă din acest motiv, România fiind pe primul loc în acest top ruşinos al UE, cu 19,8% din populaţie, adică 1 din 5 cetăţeni români, trăind în condiţii improprii în locuinţele lor. Poziţia a doua este împărţită între Ungaria şi Letonia (15,5%), în timp ce Bulgaria ocupă locul al treilea cu 11,4% din populaţie încadrată în această categorie. La polul opus, 1% sau sub 1% din populaţia Olandei, Belgiei, Finlandei şi Ciprului se găseşte în această situaţie.

În anul 2015, 11,3% din populaţia Uniunii Europene trăia în gospodării ai căror membri cheltuiau peste 40% din venituri pentru întreţinerea gospodăriei. România se situează şi aici în topul celor mai mari cheltuieli, cu 15,9% din populaţie având cheltuieli mai mari de 40% din totalul veniturilor pentru întreţinerea locuinţelor, fiind depăşită de Grecia, unde 40,9% din populaţie se află în acestă situaţie.