Romania – cel mai ridicat pret la energia electrica raportat la puterea de cumparare în 2019

0
691
pret la energia electrica
euro cash, gas flame and electric meter as symbol for expensive energy costs

Prețurile energiei casnice în UE au crescut  în 2019 față de 2018 cu+ 1,3% pentru energie electrică și  cu + 1,7% pentru gaz, se arata într-un raport Eurostat dat publicitatii pe 7 mai, 2020

În medie, prețurile de energie electrică pentru uz casnic în Uniunea Europeană din 27 de state membre (UE) au crescut la 21,6 EUR la 100 kWh. Aceasta reprezintă o creștere de 1,3% între a doua jumătate a anului 2018 și a doua jumătate a anului 2019, similar cu rata generală a inflației (IAPC) în aceeași perioadă. În toate statele membre ale UE, gospodărie
prețurile energiei electrice din a doua jumătate a anului 2019 au variat de la 10 € la 100 kWh în Bulgaria la aproximativ 30 € la 100 kWh în Danemarca, Belgia și Germania.

Prețurile gazelor naturale livrate catre locuinte au crescut în medie cu 1,7% în UE între semestrul II 2018 și 2019, cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai mult decât rata globală a inflației (HICP) în aceeași perioadă, la 7,2 EUR la 100 kWh.
Cu toate acestea, aceasta este în continuare cu 0,3 EUR la 100 kWh mai mică decât în a doua jumătate a anului 2013, maximul prețurilor la gaz în ultima zece ani.

Printre statele membre, prețurile gazelor naturale livrate populatie din a doua jumătate a anului 2019 au variat de la sub 4 EUR pe 100 kWh în România, Ungaria și Letonia până la aproximativ 9-10 € la 100 kWh în Italia, Olanda și Spania și aproape 12 € la 100 kWh în Suedia.

Impozitele și accizele in UE au constituit 41% din prețul energiei electrice plătite de gospodării în a doua jumătate a anului 2019 și 31% din prețul gazelor naturale.

Cea mai mare creștere a prețurilor la electricitate a fost înregistrata în Olanda și Lituania, iar cea mai mare scădere în Danemarca și Grecia.

În statele membre ale UE, cea mai mare creștere a prețurilor la energia electrică casnică în moneda națională a fost între a doua jumătate a anului 2018 și a doua jumătate a anului 2019 au fost înregistrate în Olanda (+ 19,6%), urmate de Lituania (+ 14,3%), Cehia (+ 11,0%) și România (+ 10,1%).

Citeste si  Comertul cu amanuntul îsi revine în luna mai, crestere de 18,5%

Romania – cel mai ridicat pret la energia electrica raportat la puterea de cumparare în 2019

Scăderi au fost observate în zece țări, cu cele mai mari schimbări în Danemarca (-6,3%) urmate de Grecia (-5,8%), Portugalia (-4,9%) și Bulgaria (-4,7%).

Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodărie în a doua jumătate a anului 2019 au fost cele mai mici în Bulgaria (9,6 EUR) la 100 kWh), Ungaria (11,0 EUR) și Lituania (12,5 EUR) și cele mai mari în Danemarca (29,2 €), Germania (28,7 €) și Belgia (28,6 €). Prețul mediu al energiei electrice în UE a fost de 21,6 EUR la 100 kWh.

Exprimat în standardele de putere de cumpărare (PPS), o referință comună care elimină diferențele generale de nivel de preț între țări, se poate observa că cele mai mici prețuri la energia electrică pentru uz casnic au fost înregistrate în Finlanda (14,4 PPS pe 100 kWh) și Luxemburg (14,6), urmate de Malta (15,4), Franța (17,5), Suedia (17,6), Estonia (18,2),
Ungaria și Olanda (ambele 18.3).

Cele mai mari prețuri exprimate în PPS au fost înregistrate în România (27,8), Germania (26,8), Spania (26,2), Portugalia (26,0), Belgia (25,9), Cehia (25,5) și Cipru (25,1).

Jumătate sau mai mult din prețul energiei electrice este format din impozite și taxe în Danemarca și Germania

Ponderea impozitelor și taxelor în prețurile totale ale energiei electrice pentru uz casnic a variat semnificativ între statele membre, variind de la două treimi în Danemarca (64%) și peste jumătate în Germania (54%) până la doar 6% în Malta. În medie în UE, impozitele și accizele au reprezentat 41% din prețurile de energie electrică pentru uz casnic în a doua jumătate a anului 2019.

Cea mai mare creștere a prețurilor la gaz în Spania, Croația, Olanda și Franța, cea mai mare scădere a nivelului Letonia

Între a doua jumătate a anului 2018 și a doua jumătate a anului 2019, prețurile gazelor livrate catre locuite exprimat în monedă națională au crescut în unsprezece state membre. Cele mai mari creșteri au fost observate în Spania (+ 16,7%), urmate de Croația (+ 12,9%), Olanda (+ 12,1%) și Franța (+ 10,0%). În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (-22,0%), Danemarca (-15,5%), Grecia (-10,2%) și Belgia (-8,3%).

Citeste si  Romania, cel mai mic indice al preturilor la alimente din UE, în 2019

În Romania în aceeasi perioada s-a înregistrat o scadere a pretului la gazele naturale livrate catre populatie cu 4,2%.

Exprimate în euro, prețurile medii ale gazelor menajere în a doua jumătate a anului 2019 au fost sub 5 EUR la 100 kWh în România și Ungaria (ambele 3,3 EUR la 100 kWh), Letonia (3,5 EUR), Croația, Lituania și Luxemburg (toate 4,1 EUR), Estonia și Bulgaria (ambele 4,5 EUR), Polonia (4,7 €) și Slovacia (4,8 €). Prețurile la gaz peste 10 € la 100 kWh au fost înregistrat în Suedia (11,7 €) și Spania (10,2), urmat de Olanda (9,7 €), Italia (9,3 €) și Franța (8,4 €).
Prețul mediu al gazelor naturale în UE a fost de 7,2 EUR la 100 kWh

Cea mai mare pondere a impozitelor și taxelor la prețul gazelor naturale în Danemarca și Olanda, iar cea mai mica  este in Grecia și Luxemburg

În a doua jumătate a anului 2019, impozitele și taxele au constituit cea mai mare pondere din prețul gazelor pentru gospodăriile din Danemarca (60% din prețul gazelor menajere) și Olanda (54%). Au fost urmate de Suedia (43%), Italia (35%), Estonia și Slovenia (ambele 30%). La capătul opus al scării, cele mai mici acțiuni au fost înregistrate în Grecia
(8%), Luxemburg (10%), România (16%), Slovacia, Bulgaria și Irlanda (toate 17%). La nivelul UE, impozite și accizele au reprezentat în medie aproape o treime (31%) din prețul gazelor  în a doua jumătate a anului 2019.

În România, plafonul de preț  impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în 2 etape, până la 31 martie 2021.

Furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici va fi dereglementată în 3 etape, până la 30 iunie 2021.

sursa: eurostat

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here