ROBOR a crescut până la 1,46%, nivel de 2,28 ori mai mare decât în septembrie anul trecut

0
760
Grafic financiar

ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Indicele ROBOR se stabileşte zilnic şi are ca referinţă media aritmetica a cotaţiilor de dobândă utilizate de zece bănci selectate de banca centrală.

La sfârşitul lunii septembrie anul trecut, indicele Robor (în funcţie de care se stabileşte rata dobânzii variabile la creditele în lei) înregistra cea mai mică valoare din istoria sa, de 0,64%. La un an distanţă, creşterea acestui indicator (la 1,46% astăzi) este de 2,28 ori mai mare decât la sfârşitul lunii septembrie 2016. Analiştii financiari recunosc că ne confruntăm cu un ritm destul de accelerat de creştere, dar speră că zilele de plată a pensiilor şi salariilor vor reechilibra lichiditatea din piaţă şi creşterea Robor se va potoli.

Evoluţia ratei medii a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele (ROBOR) depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară, iar în această perioadă indicele se află într-o perioadă de reaşezare, susţine Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

„Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă. Trebuie spus, totuşi, că în 2014 şi 2015, dacă luăm ca reper luna septembrie, ROBOR la 3 luni era mai ridicat decât nivelul actual, ca să nu mai spunem de 2012 sau 2013 când atingea 4 procente sau chiar 5,80%. Sigur că, faţă de acum câteva luni, se vor aduna câţiva lei în plus la plata ratei, în condiţiile în care dobânda ROBOR este luată în calculul ratei, dar pentru creditele acordate înainte de 2015 ratele sunt în continuare sub nivelul iniţial”, a declarat Dan Suciu.

În nouă zile bancare indicele Robor (în funcţie de care se stabileşte rata dobânzii variabile la creditele în lei) a crescut de la 0,9% la 1,46%.

„Ne confruntăm cu un ritm destul de accelerat al Robor la trei luni din mai multe motive, dar cred că lucrurile se vor calma. Vor mai exista plăţi de la Ministerul Finanţelor, decontări pentru achiziţii de bunuri şi servicii şi atunci evoluţia Robor se va mai potoli”, a declarat Horia Braun, economist şef al BCR.

Motivele care au condus la majorarea Robor în termen foarte scurt cu un procent foarte mare sunt legate de începerea constituirilor de rezervă minimă obligatorie de către bănci, la final de lună există mereu multe plăţi către bugetul de stat, există aşteptări de întărire a politicii monetare (şedinţa BNR de politică monetară are loc pe 3 octombrie 2017), execuţia bugetară este una neuniformă – 0,88% deficit este foarte puţin faţă de cât va urma. Pe deasupra, BNR a vândut foarte mulţi lei pentru a apăra nivelul de curs de 4,6 lei pentru un euro. Cu toate acestea, dividendele sociale au strâns cei mai mulţi lei din piaţă şi au forţat majorarea dobânzilor.

De asemenea, Ciprian Dascălu, economist şef, a declarat că unul dintre cele şapte motive care au condus la această apreciere fără precedent a Robor este dividendul social pe care firmele de stat sunt obligate să îl acorde bugetului de stat. Acordarea forţată a acestor dividende este echivalentă cu strângerea unei mari mase de cash din piaţa interbancară. Retragerea de lichidităţi dintr-o piaţă cu o amplitudine de maximum 4,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii august nu poate conduce decât la majorarea dobânzilor.

Guvernul a solicitat tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele sub formă de dividende neangajate în proiecte viitoare, conform declaraţiei premierului Mihai Tudose din 12 septembrie 2017.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here