RMN-ul relațiilor economice dintre România și Ucraina

0
1619
Deși poate nu vă așteptați, comunitatea românească ocupă locul III la nivel de etnie în Ucraina.

Comparativ, 1,004 societăți mixte româno-ucrainene au fost înregistrate în România, conform datelor din 2020.

Din punct de vedere al capitalului investit, acest lucru se traduce prin 112,55 milioane USD rotiți prin aceste firme.

Deși suntem vecini, relațiile economice nu relevă o afinitate prea mare de colaborare dacă ne referim la datele economice privind comerțul dintre cele 2 țări:

 
01.01.-31.08.2021
   01.01.-31.08.2020
Schimburi comerciale România – Ucraina 1,51 miliarde USD 1,20 miliarde USD
Exporturile Ucrainei către România 0,99 miliarde USD 0,76 miliarde USD
Importurile Ucrainei din România 0,52 miliarde USD 0,44 miliarde USD

Ca și procente aceste sume NU reprezintă foarte mult din întreaga placintă – importurile Ucrainei din România sunt aprox. 0.9%, în timp ce exporturile Ucrainei către România reprezintă 1.1%, conform cifrelor din 2019.

 Dacă sunteți curioși să aflați ce cumpărăm de la vecinii ucrainieni, pe locul I se află industria metalurgică, urmată de:

  1. Metalele feroase – 16,6%
  1. Maşini, aparate, echipamente electrice – 15,7%
  1. Minereuri, zgură şi cenuşă – 14,9%
  1. Lemn şi produse din lemn – 7,9%
  1. Combustibili minerali – 6,7%
  1. Încălțăminte – 4,4%.

În schimb, ucrainienii cumpără de la noi mijloace de transport, dar și:

  1. Mijloace de transport terestre – 19%
  1. Maşini, aparate, echipamente electrice – 16%
  1. Aeronave – 9,0%
  1. Plastic – 6,4%
  1. Lemn şi produse din lemn – 5,8%
  1. Combustibili minerali – 5,7%
  1. Reactoare nucleare – 5,3%.

România, interesată de sectorul energetic ucrainean – avantaje de ambele părți

Ecuațiile momentului:

2020: Expert Petroleum Solutions SRL (România) + UkrGasVydobuvannya (Ucraina) = Un contract pe 15 ani de creștere a producției de gaze naturale din Ucraina. 

Expert Petroleum Solutions SRL, parteneră cu OMV Petrom, semnează cu UkrGasVydobuvannya, cel mai mare producător ucrainean de gaze naturale, un contract pe 15 ani de creștere a producției pe mai multe perimetre mature din Ucraina.

2021: Naftogaz (Ucraina) + OMV Petrom = Proiecte comune de explorare și producție a gazelor în Ucraina. 

2026:  Transgaz (România) + LLC Gas OTS (Ucraina) = 290 de milioane de mc de gaze

Transgaz și operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (LLC Gas OTS) au demarat un proiect prin care, din 2026, 290 de milioane de mc de gaze (3,06 milioane kWh) vor „migra” din sistemul nostru de transport către cel al vecinilor.

Ucraina devine astfel în pandemie o atracție importantă pentru companiile din domeniul energiei de la noi.

Interconectarea conductelor de gaze ar face din România un adevărat hub energetic

România devine un partener din ce în ce mai important pentru sectorul energetic ucrainean. 

În UE țara are, după Olanda, cele mai mari resurse de gaze și extracție de minerale din zăcăminte nou descoperite de la Marea Neagră.

În 2019, operatorii de stat au convenit să vândă și să stocheze stocurile de gaze românești în Ucraina.

În februarie 2021, Cîțu și Shmyhal au anunțat viitoare discuții între ministere și operatori cu privire la participarea României la diversificarea în continuare a furnizării de gaze și sincronizarea planificată a rețelei electrice a Ucrainei cu UE. 

O posibilă colaborare dintre cele două state ar aduce beneficii de ambele părți, deoarece în fiecare stat există o câte o companie națională care se ocupă de gaz sau de energie electrică.  

Prin urmare, dacă ar exista voință politică, companiile respective ar respecta această voință.

Dacă luăm primul punct al propunerii ucrainiene de colaborare în vederea extracției hidrocarburilor din Marea Neagră, lucrurile devin cel puțin interesante.

Ucraina va rămâne la un moment dat fără gazul rusesc și România ar putea să o aprovizioneze.

Și pentru energia electrică lucrurile sunt similare.

Știind interesele statelor din flancul estic (o parte vecine cu Ucrainei) este posibilă realizarea unei „piețe” comune: interesantă și puternică, adăugând la socoteală existența terminalelor de gaz natural lichefiat din Polonia și conductele ucrainiene, care ar putea aduce gazele naturale americane în România.

România, momentan cu o industria energetică (distrusă de interese nelegitime), tot are specialiști și experiență.

Care ar putea contribui la reconversia centralelor de pe cărbune pe gaz, de exemplu.

Programe comune de zeci de milioane de euro

România este implicată alături de Ucraina în câteva proiecte de dezvoltare a statelor aflate la graniță, ce implică atât o contribuție proprie, cât și a Uniunii Europene.

Programul Interreg NEXT România-Ucraina 

Obiect: Dezvoltarea durabilă a ariei de graniță dintre cele două țări prin finanțarea unor proiecte comune.

Buget: Contribuția FEDR (România) = 25,35 milioane EUR, la care Contribuția UE (Fondurile Instrumentului European pentru Vecinătate și Cooperare Internațională – NDICI) = 25,35 milioane EUR. 

Programul Operațional Comun România-Ucraina (50,20 milioane EUR) 

Obiect: Sprijinirea proiectelor mari de infrastructură ce vizează investiții în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, prevenirea criminalității și pregătirea intervențiilor în situații de urgență în județele de graniță.

Buget: Contribuția UE = 50,2 milioane EUR. 

România – Ucraina, front comun pentru lupta împotriva pandemiei Covid în 2020

Odată cu venirea pandemiei, a venit și ajutorul din „vecini” – atât de o parte, cât și de alta: 

  1. Guvernul României oferă 1,7 milioane EUR pentru achiziționarea de consumabile medicale din Ucraina.
  1. Împreună cu Polonia și alte 11 state membre ai UE, în ianuarie 2021 România a determinat Comisia Europeană să includă țările Parteneriatului Estic (inclusiv Ucraina) în programul de asistență pentru vaccinuri al UE.
  1. În aprilie 2021, România a fost sprijinită de Forțele Aeriene Ucrainene în transportul de echipamente medicale din China.

Contacte politice limitate – România și Ucraina doresc să își consolideze relațiile comerciale și sociale 

  1. 2020: Cele două state au deschis un punct de trecere cu feribotul pe Dunăre.
  1. Proiecte pe viitor: construirea un pod peste Tisa.

Investiții românești modeste în Ucraina

Investițiile românești în Ucraina au totalizat doar 17 milioane EUR. 

Ca sa ne dăm seama ce reprezintă această sumă, gândiți-vă că investițiile în Moldova au fost în cuantum de 299 de milioane EUR, adică de aproape 18 ori mai mult.  

O posibilă cauză ce stă la baza acestei colaborări deficitare între cele două țări este reprezentată și de eșecul „parteneriatului” de la Krivoi Rog privind combinatul ucrainean aflat parțial în proprietate românească. (27% din valoarea întregului proiect). 

Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. 

Statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual, din 1999, aproximativ 1 milion EUR către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază și conservare.

Partea română a identificat ca soluție optimă de valorificare a cotei sale de participație de la CIM Krivoi Rog prin vânzarea acesteia la licitație.

România a investit aprox. 83% din valoarea cotei sale de participare. 

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 mil tone pelete.

Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea „SIDEX” S.A. Galați, dar în total au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană, doar 159 mii tone pelete.

Meciul România – Ucraina, decis de arbitrul Rusia?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here