Riscurile politice, deciziile de politică economică și tensiunile publice sunt principalele riscuri pentru economia României

0
1053

O analiză a Băncii Transilvania arată că, potrivit noilor prognoze, dinamica anuală a PIB-ului României ar putea decelera de la 7% în 2017 la 4% în 2018, respectiv 2.8% în 2019, evoluție determinată de rebalansarea politicii economice interne și de finalul ciclului post-criză extern.

Andrei Rădulescu, economistul șef al Băncii Transilvania explică:

Pe de altă parte, ne așteptăm ca economia internă să accelereze gradual în 2020 (3.3% an/an) și 2021 (3.7% an/an), în convergență spre ritmul potențial, pe fondul redinamizării cererii interne, după ajustarea estimată în 2019”.

Ce mai arată analiza Băncii Transilvania:

*Previzionăm continuarea tendinței de creștere a costurilor de finanțare și de depreciere a monedei naționale pe termen mediu.

*Principalii factori de risc pentru dinamica economiei României pe termen scurt și mediu sunt: deciziile de politică economică, tensiunile publice și riscurile politice în context electoral 2019-2020 pe plan intern.

*La nouă luni economia României a consemnat un avans de 4.2% an/an, pe fondul contribuției cererii interne cu 5.7 puncte procentuale. Se evidențiază contribuția stocurilor companiilor cu 3 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB. Totodată, consumul populației a crescut cu 5% an/an, evoluție susținută de ameliorarea venitului real disponibil și de accelerarea creditării în LEI.

*La polul opus, investițiile productive au scăzut cu 1.1% an/an, pe fondul finalului de ciclu economic post-criză pe plan extern și acumulării de provocări din sfera echilibrului macroeconomic intern (finanțe publice și cont curent).

*Numărul șomerilor (15-74 ani) a crescut cu 4.3% lună/lună la 369.8 mii în octombrie, conform INS, evoluție care confirmă maturitatea din piața forței de muncă. În dinamică an/an indicatorul a scăzut cu 14.9% în octombrie și cu 15.4% la 10 luni, pe fondul continuării ciclului investițional în unele ramuri ale economiei și migrației.

*Apreciem că piața forței de muncă a resimțit în 2018 o serie de factori: faza de maturitate a ciclului investițional, migrația populației active, fiscalizarea mai activă și acumularea presiunilor din sfera costurilor (personal, finanțare și materii prime).

*Am revizuit scenariul macroeconomic central pentru perioada 2018-2020 și am lansat primele prognoze pe anul 2021 pentru economia României, prin asimilarea celor mai recente evoluții macro-financiare și semnale de politică economică (externe și interne).

*Ne așteptăm la continuarea tendinței de decelerare a ritmului de creștere economică pe termen scurt, pe fondul provocărilor cu care se confruntă Zona Euro (principalul partener economic al României) și rebalansării politicii economice interne.

*Subliniem faptul că am redus prognozele privind dinamica anuală a PIB din 2019, ca urmare a măsurilor din sfera politicii fiscal-bugetare anunțate la finalul anului curent, cu impact pentru comportamentul investițional și de consum pe termen scurt.

*Astfel, în scenariul central revizuit previzionăm decelerarea dinamicii anuale a PIB de la 7% în 2017 la 4% în 2018 și 2.8% în 2019, evoluție determinată, îndeosebi, de temperarea cererii interne.

*Pe de altă parte, ne așteptăm la o ajustare în sfera cererii externe nete în 2019, pe fondul perspectivelor de depreciere a cursului real efectiv al monedei naționale.

*În acest scenariu consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea tempera de la 10% an/an în 2017 la 6.3% an/an în 2018, respectiv 4% an/an în 2019.

*Pentru investițiile productive previzionăm ritmuri lente (sub potențial), de 3.6% în 2018, respectiv 2.3% în 2019.

*În ceea ce privește consumul public ne așteptăm la o creștere cu 0.6% an/an în 2018 și stagnare în 2019.

*Pentru orizontul 2020-2021 previzionăm o redinamizare a ritmului de creștere economică, pe fondul ameliorării cererii interne, dar și a climatului internațional, cu impact asupra exporturilor. Astfel, dinamica anuală a economiei interne ar putea accelera la 3.3% în 2020 și 3.7% în 2021, scenariu în care consumul privat ar crește cu 5%, respectiv 5.3%. Totodată, ne așteptăm la o redinamizare a investițiilor productive (3.9% an/an în 2021, cea mai bună evoluție din 2015). De asemenea, previzionăm și o ameliorare a consumului public: ritmuri anuale de 1.1% în 2020, respectiv 1% în 2021.

*Perspectivele de evoluție la un ritm sub potențial în trimestrele următoare, coroborate cu presiunile din sfera costurilor (salariale, de finanțare) și cu semnalele de decelerare din Zona Euro sunt factori care ar putea determina schimbarea tendinței pe piața forței de muncă, de la ameliorare la deteriorare.

*Astfel, în scenariul central previzionăm că rata medie anuală a șomajului s-ar putea reduce de la 4.9% în 2017 la 4.2% în 2018, după care va crește la 4.4% în 2019, 5% în 2020 și 5.2% în 2021.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here