Bucureștiul pregătește restricții auto în cinci etape: cum vor fi afectați proprietarii și piața mașinilor vechi până în 2032

0
54
Bucureștiul pregătește restricții auto în cinci etape: cum vor fi afectați proprietarii și piața mașinilor vechi până în 2032

Bucureștiul ar putea începe, din noiembrie 2027, să limiteze accesul celor mai vechi mașini în zona centrală, într-un plan care ar urma să fie extins gradual până în 2032. Propunerea Primăriei Municipiului București vizează autovehiculele clasificate de la non-Euro până la Euro 5 și este construită pe ideea unei retrageri treptate, nu a unei interdicții aplicate simultan întregului parc auto.

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că măsura ar urma să fie introdusă pe parcursul a cinci ani, începând cu 1 noiembrie 2027. În prima etapă, restricțiile ar privi zona centrală și cele mai poluante autovehicule. Ulterior, aria de aplicare și categoria mașinilor vizate ar urma să fie extinse.

Un parc auto îmbătrânit, concentrat în București și Ilfov

Datele prezentate de municipalitate arată dimensiunea potențialului impact. În București și Ilfov sunt înmatriculate aproximativ 2,9 milioane de mașini. Dintre acestea, aproape 1,3 milioane sunt considerate vechi și poluante.

În categoria celor mai vechi vehicule intră aproximativ 460.000 de autovehicule cu vârste cuprinse între 22 și 35 de ani, încadrate la standardele non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3. Alte circa 835.000 de mașini au între 17 și 21 de ani și respectă standardul Euro 4.

Prin urmare, propunerea nu privește un segment marginal al pieței auto. Orice restricție aplicată efectiv va avea consecințe asupra mobilității urbane, a valorii mașinilor second-hand și a bugetelor gospodăriilor care nu își permit înlocuirea rapidă a autovehiculelor.

Calendarul propus de municipalitate

Planul începe la 1 noiembrie 2027, când accesul mașinilor non-Euro ar urma să fie restricționat în zona centrală a Bucureștiului. Un an mai târziu, de la 1 noiembrie 2028, aceeași zonă ar urma să fie închisă și pentru vehiculele Euro 1, iar la nivelul întregului oraș ar urma să fie limitat accesul automobilelor non-Euro.

Începând cu 1 noiembrie 2029, restricțiile din centru ar urma să includă și mașinile Euro 2. La nivelul întregului București ar fi vizate vehiculele non-Euro și Euro 1.

Etapa din 2030 ar aduce restricții pentru mașinile Euro 3 în zona centrală. În restul orașului, limitările ar urma să se aplice automobilelor non-Euro, Euro 1 și Euro 2.

De la 1 noiembrie 2031, în centrul Capitalei ar urma să fie restricționat și accesul mașinilor Euro 4. Pentru întregul oraș, calendarul menționat de municipalitate păstrează restricțiile aplicate vehiculelor non-Euro, Euro 1 și Euro 2.

Ultima etapă este prevăzută pentru 1 noiembrie 2032. Atunci, în zona centrală ar urma să intre sub restricții și mașinile Euro 5. La nivelul întregului oraș, lista ar include vehiculele non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3.

Structura calendarului separă, astfel, zona centrală de restul Bucureștiului. Cele mai vechi mașini ar fi afectate mai întâi și într-un perimetru mai restrâns, în timp ce extinderea la nivelul întregului oraș s-ar produce gradual. Din informațiile prezentate nu rezultă încă mecanismul concret de aplicare, regimul eventualelor excepții sau modul în care vor fi controlate accesul și respectarea restricțiilor.

Presiunea cade pe proprietarii mașinilor vechi

Pentru proprietarii autovehiculelor vizate, o asemenea politică poate însemna fie renunțarea la mașină, fie achiziția unui vehicul mai nou, fie schimbarea modului de deplasare. Efectul economic va depinde de ritmul introducerii măsurilor și de existența unor alternative accesibile.

O retragere accelerată a mașinilor vechi ar putea modifica cererea de pe piața auto second-hand și ar pune presiune pe gospodăriile cu venituri reduse. În același timp, măsura ar putea susține cererea pentru vehicule mai puțin poluante, fără ca acest lucru să însemne automat că toate familiile afectate își permit înlocuirea automobilelor.

Primăria descrie calendarul drept unul gradual, argumentând că populația trebuie pregătită. Pentru companii, mai ales pentru cele care folosesc flote sau vehicule comerciale, perioada până în 2032 ar putea permite planificarea investițiilor. Costurile și efectele vor varia însă în funcție de tipul activității, de zona în care operează firmele și de categoria autovehiculelor utilizate.

Municipalitatea propune și schimbarea încălzirii pe combustibili solizi

Planul pentru reducerea poluării nu se limitează la traficul rutier. Primăria propune și programul multianual „AER 2030 ACASĂ”, destinat gospodăriilor care folosesc lemne, cărbune și alți combustibili solizi pentru încălzire.

Programul ar urma să fie voluntar și să ofere sprijin pentru trecerea la sisteme de încălzire eligibile, cu emisii reduse sau zero. Soluțiile ar fi stabilite în funcție de infrastructura disponibilă la fiecare gospodărie, ceea ce indică faptul că înlocuirea echipamentelor nu va urma un model unic pentru toate locuințele.

Municipalitatea susține că în Capitală au fost identificate și localizate aproximativ 15.000 de gospodării care folosesc astfel de sisteme. Acestea ar urma să fie incluse în efortul național de înlocuire a cel puțin 50.000 de unități de încălzire până în 2030.

Prin includerea încălzirii rezidențiale în aceeași strategie, Primăria încearcă să trateze poluarea urbană ca pe o problemă cu mai multe surse. Pentru gospodăriile vizate, succesul programului va depinde de sprijinul efectiv disponibil, de soluțiile tehnice care pot fi instalate și de costurile de operare după schimbarea sistemului.

Ciprian Ciucu și-a justificat propunerile prin efectele poluării asupra sănătății, afirmând că particulele fine afectează zilnic populația, cu consecințe asupra bolilor cardiovasculare și a cancerului, iar copiii sunt printre cei mai vulnerabili. Municipalitatea leagă astfel restricțiile auto și programul de încălzire de obiectivul mai larg al reducerii expunerii la poluanți într-unul dintre cele mai aglomerate centre urbane ale țării.