Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectului legii privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, la un an şi patru luni după expirarea termenului limită privind transpunerea directivei europene în domeniu. Cu toate astea, România nu va scăpa de o condamnare la Curtea de Justiţie a UE. Salvarea a fost respinsă în vară de premierul Dăncilă, potrivit unor surse guvernamentale.
România riscă să fie condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a transpus la timp în legislaţia naţională directiva privind prevenirea spălării banilor. Acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în timpul preşedinţiei semestriale a României, în condiţiile în care, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, nicio ţară membră nu a fost condamnată pentru acest motiv.
Comisia Europeană a anunţat pe 19 iulie că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
România ar urma să plătească o sumă forfetară de 6.016,80 de euro pe zi, de la momentul expirării termenului de transpunere, chiar dacă legea de transpunere a directivei ar intra în vigoare până la începerea procesului la CJUE. La această sancţiune s-ar adăuga penalităţi de aproape 22.000 de mii de euro pe zi de la sentinţa CJUE până la transpunere şi cheltuielile de judecată.
Surse guvernamentale au precizat că Ministerul Justiţiei a prezentat premierului Viorica Dăncilă, în luna iulie, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea directivei împotriva spălării banilor. Ministerul Justiţiei era una dintre instituţiile responsabile de promovarea proiectului de lege privind transpunerea directivei, alături de Secretariatul General al Guvernului, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, dar cum acest lucru nu s-a făcut la timp, pentru a evita o trimitere în faţa CJUE, s-a considerat că varianta unei OUG ar fi cea salvatoare.
Potrivit surselor din Executiv, premierul Viorica Dăncilă a refuzat adoptarea ordonanţei de urgenţă, iar Comisia Europeană a anunţat că dă România în judecată.
Legea de transpunere a directivei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor a fost criticată de opoziţie pentru că introduce o prevederi prin care organizaţiile neguvernamentale, cu excepţia celor ale minorităţilor naţionale, trebuie să-şi declare sursele de finanţare şi beneficiarii reali. O prevedere susţinută unanim a fost cea legată de interzicerea acţiunilor la purtător.
