Reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) în lei, de la 8% la 6%, este o decizie care poate fi luată de BNR în sprijinul dobânzii Robor dar şi ca urmare a tensiunilor economice şi politice din ultima perioadă

0
1316

Reducerea RMO ar elibera în piaţă circa 4 miliarde de lei, dublând lichiditatea pieţei din ultimele zile ale lunii septembrie şi conducând la reducerea idicelui Robor.

Revenirea inflaţiei şi chiar accelerarea ritmului de creştere a acesteia, din cauza creşterilor accizei la carburanţi şi altor scumpiri ale utilităţilor, au determinat economiştii şefi ai băncilor comerciale să îşi revizuiască în sus previziunile privind inflaţia din acest an şi de anul viitor. „Din moment ce majorarea accizei la carburanţi a fost deja luată în considerare în scenariul nostru anterior, şi având în vedere surpriza în sens negativ a inflaţiei pe septembrie, majorăm prognoza de inflaţie anuală pentru sfârşitul acestui an de la 2,3% la 2,6%”, a declarat Ciprian Dascălu, economist şef al ING Bank.

La sfârşitul săptămânii trecute, Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, a anunţat la rândul său o modificare a prognozei de inflaţie pe 2017 de până la 2,4%. Nu este exclus ca şi alţi analişti financiari să îşi revizuiască în acestă perioadă previziunile pe inflaţie. De altfel, inflaţia pe septembrie, care nu a fost anunţată oficial, a scumpit rata la care se împrumută băncile comerciale între ele – şi a crescut valoarea indicelui Robor la 3 luni (cel care contribuie la formarea dobânzilor variabile pentru creditele în lei). Ieri, Robor 3M a atins nivelul record de 1,71%, apropiindu-se astfel de dobânda de politică monetară de 1,75%. Teoretic, nivelul acestuia poate creşte până la nivelul ratei Lombard (dobânda la care băncile se împrumută de la BNR), de 3,25%, în prezent.

De mai bine de un an de zile leul este supus deprecierii, contra trendului monedelor regionale, care se apreciază. Deficitul de cont curent şi schimbările fiscale impredictibileau pus în ultima lună o presiune şi mai mare asupra monedei naţionale, obligând BNR să intervină în piaţă pentru a apăra nivelul de curs de 4,60 lei. Ultimele date prezentate de BNR arată că rezerva valutară a scăzut în septembrie cu 1,6 miliarde de euro, iar reprezentanţii ING Bank spun că circa un miliard de euro au fost folosiţi tocmai în apărarea leului. De aceea, presiunile pe cursul de schimb (analiştii văd un curs de 4,62 lei pentru finalul anului şi chiar 4,7 lei anul viitor) ar putea fi motivul pentru care BNR ar putrea să înceapă normalizarea politicii monetare ceva mai devreme decât era prevăzut.

Pe de altă parte, indicele Robor a crescut puternic în două săptămâni apropiindu-se de nivelul dobânzii de politică monetară, înăsprind natural politica monetară, dar ridicând multe rumori în mediul politic. În plus, 63% din creditele din România sunt în lei, iar 90% dintre acestea au dobânda legată de indicele de referinţă Robor. O creştere prea rapidă a acestuia ar putea majora procentul neperformantelor din sistemul bancar, unde rata este puţin peste 8,2%, dar tot deasupra pragului de alertă stabilit de BCE.

Sunt câteva motive care fac posibilă restrângerea coridorului de dobânzi chiar în cadrul şedinţei de azi. „Nu excludem ca BNR să decidă să restrângă coridorul de la +/-150 puncte de bază la +/-50 puncte de bază, faţă de intenţia iniţială de a ajunge la +/-100 puncte de bază, şi să amâne din trimestrul al doilea al anului viitor până în trimestrul al patrulea al anului viitor o eventuală creştere a dobânzii de politică monetară”, precizează Ciprian Dascălu în ultima sa analiză de piaţă transmisă clienţilor.

De asemenea, reducerea rezervelor minime obligatorii constituite de băncile comerciale la BNR ar putea fi scăzută pentru a tempera creşterea Robor. Unii reprezentanţi ai băncilor, care au solicitat anonimatul, cred că ne putem aştepta la o reducere a rezervelor minime obligatorii (RMO) aferentă creditelor în lei, de la 8% cât este în prezent la 6%. O astfel de mişcare ar elibera în piaţă circa patru miliarde de lei, care ar conduce la dublarea lichidităţilor existente la această oră pe piaţă. Din păcate însă, ar conduce şi la scăderea rezervei valutare, cu alt miliard de euro, aproximativ. Asta, dacă BNR nu va decide cumva să aştepte cheltuielile de circa 18 miliarde de lei pe care guvernul trebuie să le facă pentru a-şi atinge ţinta de deficit de 3%. La sfârşitul lunii august deficitul bugetar era de 0,8%.

BNR menţine neschimbată rata dobânzii cheie la minimul istoric de 1,75% pe an din mai 2015, iar ratele rezervelor minime obligatorii la lei la 8% şi la valută la 12%. Ultimele sondaje ale Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România arată că majoritatea analiştilor se aşteaptă ca dobânda de politică monetară să fie menţinută la nivelul actual, respectiv 1,75%, până la finalul anului curent, doar 15% dintre respondenţi indicând o posibilă creştere la 2% până la finalul anului curent. Nivelul mediu al dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2018 este de 2,25%, în condiţiile în care toţi analiştii au indicat o majorare a acesteia pe parcursul anului următor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here