Vrei să îți cumperi un apartament într-un an? Să fii tratată ca o regină și să ai toți bărbații la picioarele tale? Așa încep cele mai multe anunțuri de angajare pentru domeniul videochat, o afacere de sute de milioane de euro care ia amploare și în România. În București există cele mai mari studiouri de profil din Europa și tinere care obțin recorduri mondiale la încasări. Ce riscuri implică această activitate aflați dintr-un reportaj special Din Interior.
În ultimii ani, în România, videochat-ul a devenit o afacere, profitabilă, de sute de milioane de euro.
„Estimăm că numărul persoanelor care fac videochat se apropie de 100.000. Iar ca încasări, pe întreg teritoriul țării, undeva la peste 100 de milioane de euro”, a spus Robert Vanderty, managerul unui studio de videochat.
Atraşi de oportunitatea de a câştiga mulţi bani, într-un timp foarte scurt, zeci de mii de tineri se îmbracă provocator şi discută cu străini bogaţi, în faţă camerelor video. În marile oraşe s-au înfiinţat sute de studiouri care sunt, permanent, în căutare de angajaţi, mai ales în rândurile studenţilor.
„Cel mai mult am câștigat 25.000 de dolari într-o lună”, a spus Raquelle Diva, model de videochat.
„Te văd ca pe o femeie ușoară. Pentru că majoritatea cred că tu ești aici și te întâlnești cu persoanele respective la un moment dat. Dar nu se întâmplă așa, niciodată”, a adăugat Sophy Davis, model de videochat.
„Nu se pune problema de prostituție mascată. În primul rând job-ul modelelor se face într-un spațiu virtual. Nimeni nu intră peste ele în cameră, nimeni nu le atinge”, a atras atenția Robert Vanderty, managerul unui studio de videochat.
Româncele, campioane mondiale la încasări
Recent, în Bucureşti s-a deschis cel mai mare studio de videochat din Europa. Robert Vanderty este managerul.
„Da, este legal. Noi promovăm viodechat-ul glamour, în care fata este psihologul acelor membri, acelor persoane. Îi consiliază, îi ascultă”, a spus Robert Vanderty.
În exclusivitate, reporterii Din Interior au filmat cum decurge o zi din viaţa fetelor care lucrează aici. Angajatele îşi spun modele, nu îşi dezvăluie identitatea, iar interlocutorii lor sunt denumiţi membri.
Una dintre modelele din acest studio, în vârstă de 28 de ani, se recomandă „Raquelle Diva”. În anul 2015, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Praga, a fost desemnată cel mai bun model de videochat din lume, după ce a câştigat 25.000 de dolari într-o singură lună.
raquelle diva
„Am avut foarte mulți membri susținători, pot să zic peste 1.000”, a spus tânăra.
Raquelle îşi începe ziua de lucru cu o sesiune de machiaj profesionist. Vrea să arate impecabil pentru a atrage cât mai mulţi domni dispuşi să plătească, scump, pentru fiecare minut de conversaţie.
„Tariful meu este de trei dolari pe minut. Membrii mei sunt de toate felurile. La mine se bazează foarte mult America, Australia, Canada, Spania”, a spus Raquelle Diva.
În camera ei de lucru, decorul este special amenajat pentru a o ajuta să arate cât mai bine când este online.
„Cel mai mult pentru a arăta impecabil pe cameră ai nevoie de lumini. Luminile sunt foarte importante pentru că te ajută foarte mult la imaginea ta, adică de a arăta impecabil, fără imperfecțiuni, fără defecte”, a spus tânăra.
După ce şi-a reglat camera video, Raquelle este pregătită să facă bani. Scopul ei este să ducă de nas bărbaţi bogaţi cărora le vinde iluzia unei relaţii.
„Da, îi fac să se îndrăgostească de mine, și le dau speranța că, într-o zi, o să mă întâlnească și că o să mă vadă live sau face to face. Și ei chiar ajung să se îndrăgostească de personalitatea mea”, a explicat Raquelle Diva.
„Sunt profesori, sunt doctori, sunt ingineri, sunt persoane care au foarte mulți bani și care în viața reală nu au curajul și nu au posibilitatea de a vorbi cu o persoană care să-i asculte”, a adăugat Robert Vanderty.
„Au problemele în a-și împărtăși problemele personale în viața reală. Este vorba de sentimentele lor”, a precizat și Zsolt Theiss Balazs, directorul de dezvoltare al platformei de videochat.
Raquelle Diva spune că mulţi dintre interlocutori săi sunt atât de dependenţi de ea încât îi permit să le acceseze cardurile de credit.
„Acești membri se numesc sclavi. Și sunt de mai multe tipuri. Sunt sclavi care vor foarte mult sa îi domini pe partea financiară. Intru la el în calculator, am parolă și eu pot să intru peste tot. Documente, card absolut orice. Și eu cu cardul lui personal transfer bani pe site-ul pe care lucrez și îmi trimit surprize. Mi-a dat drumul la cameră și cu laptopul se plimba peste tot prin firmă. Am văzut tot ce făcea, absolut, angajații. Pentru că el tot timpul îmi spune tu ești șefa, eu muncesc pentru tine, tu îmi controlezi angajații, tu îmi controlezi viața, tu îmi controlezi banii”, a povestit Raquelle Diva.
Psihologii spun că bărbații care accesează serviciile modelelor de videochat vor să își îndeplinească niște fantezii.
„Aici e o formă foarte interesantă de a păstra controlul și în același timp de a juca fantezia unei pedepse inconștiente. Pentru că cel care cere să i se dea ordine de fapt este cel care dă ordine”, este de părere psihiatrul Emilian Voiculescu.
„Fanteziile sunt din cele mai diverse și vin din adâncurile noastre. Toți avem mai multe sau mai puține, nu toți le scoatem la suprafață. Acolo se ascund emoții, se ascund frustrări, nemulțumiri, neimplicări din partea familiei”, a adăugat psihologul Daniel Ivănescu.
Modele de videochat, tratate ca niște obiecte sexuale
Modelul mărturiseşte că munca sa nu este deloc uşoară. Sunt şi membri care îi vorbesc urât, o umilesc, şi o fac să se simtă ca un obiect sexual.
„Mă încarc foarte mult cu problemele lor și la un moment dat ajung să îmi pierd și eu încrederea în mine și încrederea în bărbați în general”, a spus Raquell Diva.
Psihologii avertizează că acest job le poate afecta pe termen lung.
„Sunt tratate ca niște obiecte și adesea au fost tratate ca niște obiecte. Prin urmare, disponibilitatea către a risca o deschidere emoțională, care și așa era destul de slabă, devine și mai slabă prin această activitate”, a spus psihiatrul Emilian Voiculescu.
„Pe termen mediu și lung poate fi foarte periculos pentru că există posibilitatea să nu mai iasă din rol. Și atunci ea să se aștepte la cei din jur să se poarte cu ea precum se purtau clienții”, a explicat psihologul Daniel Ivănescu.
După doi ani de activitate, Raquelle se gândeşte să renunţe la carieră. Şi-a propus să îşi deschidă propriul studio, alături de şeful ei, Robert.
„Nu tot timpul o să arăt bine, plus că înaintez în vârstă și nu e ok să fac job-ul ăsta foarte mult timp. Pentru că este și psihic, nu poți să reziști foarte mult”, a spus tânăra.
Culisele unei afaceri de milioane de euro
La 29 de ani, Robert conduce un adevărat imperiu în industria videochat. Deţine şase studiouri, din care trei sunt în Bucureşti, unul în Timişoara, unul în Cluj şi unul în metropola americană Los Angeles.
„Cifra de afaceri este undeva la 2-3 milioane de dolari, iar ca profit nu putem spune că am avut un profit foarte mare pentru că noi am investit foarte mult în a ne extinde peste tot”, a precizat Robert Vanderty.
Pentru el lucrează 300 de modele care îi plătesc comision din încasări. Cele mai noi angajate sunt instruite de o suită de consilieri.
„Avem profesoară specializată de engleză, profesoară de cultură generală, profesoară de actorie și nu în ultimul rând profesoară de make-up care le învață cum să se machieze, cum să arate mai bine pe cameră”, a explicat bărbatul.
Oana Stănescu le predă modelelor limba engleză şi noţiuni de cultură generală.
„În primul rând gramatica este absolut esențială și apoi abordăm tot felul de subiecte. Vorbim despre țara respectivă, Trump, Obama, avem tot felul de discuții pe subiecte cotidiene. Ce se întâmplă de exemplu în momentul de față în America”, a explicat profesoara.
„(Reporter: Vezi ceva imoral în ceea ce faci tu?) Imoral? Nu, chiar deloc. Poate imoral văd celelalte persoane care de fapt nu știu exact ce înseamnă jobul ăsta”, a spus Sophy Davis, model de videochat.
Latura nevăzută a industriei
În România, însă, nu toate studiourile de videochat îşi desfăşoară activitatea legal. Cele mai multe funcţionează pe ascuns şi fac evaziune fiscală. În anul 2015, poliţiştii şi procurorii au făcut percheziţii la 93 de adrese din judeţele Buzău, Bacău, Sibiu, Timiş şi Ilfov. Anchetatorii au estimat că, în acest dosar, evaziunea fiscală se ridica la 300 de milioane de dolari.
„Cauza se află în instrumentarea procurorilor secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție în prezent fiind dispusă efectuarea unei expertize fiscale și contabile aceasta urmând să stabilească cuantumul prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului”, a spus procuroarea Ramona Bulcu.
Până la finalizarea anchetei, procurorii au pus sechestru pe sumele descoperite în conturile suspecţilor.
„În ceea ce privește măsura sechestrului asigurator instituit de către procurori aceasta a fost menținută de către instanța de judecată până la concurența sumei de 150 de milioane de euro”, a adăugat procuroarea.
O afacere pentru IT-iști
Fenomenul videochat nu se rezumă, însă, doar la activitatea de studio. Majoritatea românilor care practică această aşa-zisă „meserie” o fac clandestin, la domiciliu. Unele companii IT au sesizat potenţialul afacerii şi au dezvoltat aplicaţii software pentru aceştia.
„Cu siguranță este un trend în creștere pentru că este și ceva comod având în vedere economia actuală a pieței. Este foarte simplu să faci bani de acasă câteva ore pe zi”, a explicat Ana Mușat, directorul de comunicare al unui studio de videochat.
Naoui este din Algeria şi asigură suportul tehnic.
Discuție telefonică între Naoui și o persoană care face videochat:
„Alo! Buna ziua!
Buna ziua! Îmi cer scuze daca va deranjez.
Da. Ce problemă aveți?
Am o problema cu calibrarea, nu știu exact ce înseamnă cum ar trebui să procedez.
Da, e foarte ușor. Trebuie calibrată camera ca sa meargă aplicația.
Am înțeles! Da! Sigur, vă mulțumesc mult! O zi bună!
La fel! La revedere!
Cu plăcere! Oricând! La revedere!”
Prețul succesului
Unul dintre tinerii care fac videochat acasă îşi spune „Wilson” şi este din Bucureşti. A acceptat să ne acorde un interviu, sub protecţia anonimatului.
„Eu fac videochat non-sexual. Deci eu niciodată nu îmi dau nici măcar tricoul jos. Pur și simplu doar mă joc cu mintea lui. Cel mai mult am câștigat 8.620 de dolari, în două săptămâni”, a spus Wilson.
Wilson a explicat că această activitate bănoasă este de fapt o capcană. Nopţile petrecute în faţa laptop-ului i-au distrus sănătatea.
„Ajungi să iei pastile, să iei energizante, să bei cafele ca să poți să stai, în continuare, în fiecare seară, să stai câte 16 ore. Cel mai mult am stat 26 de ore online în continuu. Nemâncat, nedormit, doar cu energizante și cafele”, a povestit modelul de videochat.
„Nopți nedormite, poate duce către consum, către abuz de substanțe, de alcool, de diverse alte situații, anxietate socială, nu mai ai prieteni”, a avertizat psihologul Daniel Ivănescu.
Mai mult, fanteziile interlocutorilor l-au afectat psihic, mărturiseşte bărbatul.
„Cel mai recent caz e cu un băiat în jur de 30 de ani care a vrut să fie umilit. L-am înjurat și după aia l-am pus sa stea în genunchi că se ia la palme. Și s-a luat la palme în genunchi până s-a înroșit. Eu am avut persoană care a stat să se uite la mine cât am dormit și mă plătea pentru chestia asta că voia să îmi facă bine, să mă odihnesc”, a povestit Wilson.
„La început probabil li se pare amuzant. Ca să fii în schimb bun în ceea ce faci trebuie să te implici. Asta e general valabil și atunci ca să te implici trebuie să intri bine în rolul respectiv”, a adăugat psihologul Daniel Ivănescu.
Din cauza videochat-ului, Wilson a ajuns în pragul depresiei.
„Dacă sunt cinci persoane care îți intră în același timp trebuie să cunoști pe fiecare persoană în parte să știi ce să îi răspunzi. Poate unu e supărat, trebuie să îi alini supărarea, altul e fericit, trebuie să râzi cu el. Și trebuie să intri în mintea fiecăruia. Și chestia asta duce la foarte multă oboseală”, a explicat modelul de videochat.
„Mai există pericolul tot pentru ei ca, după o perioadă în care au câştigat foarte mulţi bani, foarte repede, să apară depresia. În lumea reală nu ai cum să câştigi atât de mulţi bani, atât de repede”, a spus psihologul Daniel Ivănescu.
Acum vrea să înceapă o nouă viață, însă, spune el, este dificil, pentru că și-a pierdut reperele.
„Sfatul meu ar fi sa nu se apuce niciodată de această meserie, dacă se poate numi meserie, pentru că nu o să aibă absolut nimic de câștigat decât o perioadă în care au bani și după aia, când o să ajungă cum am ajuns eu, o să vadă că au pierdut contactul cu realitatea total și o să regrete amarnic”, a spus Wilson.
Videochat-ul, tot mai popular la sate
Dorinţa de a se îmbogăţi, prin intermediul videochat-ului, i-a costat pe unii români chiar şi libertatea. O femeie, în vârstă de 24 de ani, din comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu, a fost condamnată, recent, la nouă ani de închisoare. Poliţiştii şi procurorii au descoperit că aceasta îşi exploata sexual fetiţa, în vârstă de 11 luni, în cadrul unor show-uri video cu străinii.
„Ea a început să facă videochat cu minora când avea cred că două luni, până aproape de un an. Show-urile au constat în dezbrăcarea minorei, atingerea în zonele intime, acte sexuale orale cum am spus”, a spus procurorul DIICOT.
Stenogramele arată că femeia intenţiona să abuzeze sexual şi de băieţelul ei, în vârstă de trei ani.
„Autobahn1212: Ce vârsta are băiatul?
Brunetelovex2: Aproape 3 ani. Ce fel de spectacol vrei?
Autobahn1212: Tu, fetița și baiețelul. Te-ai mai jucat cu el?
Brunetelovex2: Nu, niciodată. Va fi prima oara când voi face acest spectacol”.
Sursa: rechizitoriu D.I.I.C.O.T
„Din fericire pentru băiețel, în momentul în care a vrut să îl implice, cel pentru care trebuia să producă aceste materiale a fost arestat”, a precizat un ofițer.
Bărbatul care a comandat aceste spectacole groteşti este cetăţean american şi a fost arestat de F.B.I. În prezent, cei doi minori se află în grija Direcţiei pentru Protecţia Copilului Giurgiu.
Cazul de la Vărăşti a şocat o lume întreagă. Locuitorii din comuna giurgiuveană sunt şi acum revoltaţi.
„În primul rând că e rușinos. Și înainte de a fi rușinos e păcat. E cel mai mare păcat. Deci nu ne caracterizează pe noi gestul ei ca să înțelegeți. Deci ce a făcut ea la noi în comună nu s-a întâmplat niciodată. Ne-a făcut comuna de râs”, a spus un localnic.
Videochat-ul, o afacere de miliarde de dolari la nivel mondial
Din cauza sărăciei şi a ambiţiei tinerilor de a se îmbogăţi uşor, România a ajuns un punct important pe harta industriei mondiale de videochat.
O industrie care, după unele estimări, aduce venituri de peste două miliarde de dolari anual. Zsolt Theiss Balasz, directorul de dezvoltare al unuia dintre cele mai populare site-uri de profil, ne-a acordat un interviu prin Skype.
„Vă pot spune că România este una dintre cele mai importante țări pentru noi în ceea ce privește prezentarea modelelor. Sunt femei frumoase și din câte știu le place să lucreze cu noi”, a spus Zsolt Theiss Balasz.
Site-ul la care lucrează are încasări, anuale, de jumătate de miliard de dolari şi a fost fondat de magnatul maghiar György Gattyán. În anul 2014, Gattyán a fost declarat de revista Forbes cel mai bogat om de afaceri din Ungaria.
György Gattyán
„Mai precis, în 2001, György Gattyán a avut ideea de a pune bazele unui reality-show pe Internet. A văzut potențialul acestui gen de activitate dar nimeni nu și-a putut imagina că se va ajunge la succesul din ziua de azi”, a explicat Zsolt Theiss Balasz.
Asemeni afaceristului maghiar, tot mai mulți tineri români sunt interesați să-și deschidă studio-uri de videochat sau să devină modele de succes.
„Clar e o problemă de valori morale. Când vedem la televizor diverși oameni, să nu le dăm nume acum, care nu știu efectiv să lege două vorbe dar în schimb au mașini cât trei apartamente oarecum trebuie să mă pun și în pielea celor care sunt tineri acum și să înțeleg de unde toate nevoile astea. Se vrea mult prea mult, mult prea repede, nu se pune accentul pe a construi în timp, dar cu fundație sănătoasă. Cu toții vrem să facem bani, asta nu e nicio problemă. OK, dar nu cu orice preț și în timp. E mult mai sănătos atât la nivel financiar cât și la nivel psihologic, emoțional”, a spus psihologul Daniel Ivănescu.
„Principala problemă aici este familia din care provin și societatea. Pentru că de cele mai multe ori aceste persoane duc în spate o familie. O familie care deseori s-a dovedit a fi abuzivă și care, de foarte multe ori, le exploatează indirect, firește, în această direcție”, a adăugat psihiatrul Emilian Voiculescu.
În prezent, România este una dintre ţările UE care oferă puţine şanse de angajare pentru studenţi şi absolvenţii de facultate. Cu o rată a şomajului, în rândul tinerilor, de 20,4%, nu este de mirare că mulţi dintre aceştia apelează la videochat, o modalitate rapidă, dar controversată de a câștiga mulți bani.
