Generația tânără se mobilizează spre o realitate în care viața nu se mai rezumă la “a supraviețui”. Aspectele materiale nu mai sunt un scop în sine pentru tineri, ci devin resurse pentru un țel mult mai înalt, și anume de a atinge cea mai bună versiune a lor, conform concluziilor Barometrului tinerilor, realizat de EY România.
În acest context, angajatorii au nevoie de o strategie de integrare și dezvoltare pentru tineri, bazată pe o remunerație care să nu limiteze paleta de alegeri personale. Pe de altă parte, ei ar trebui să le ofere oportunități de dezvoltare prin expunere la situații profesionale și de învățare continuă, care să faciliteze schimbarea de percepție de la „un loc de muncă” la „un loc în care îmi construiesc cariera”.
„Tendințele demografice transformă mediul economic românesc, determinând organizațiile să-și reorienteze modelele de afaceri și să formuleze noi strategii de atragere și retenție a resurselor umane. În acest studiu, am provocat tinerii să răspundă întrebărilor noastre și să ne povestească despre activitățile, interesele și valorile lor, despre ce reprezintă succesul și care le sunt modelele. Am fost surprinși de forța, diversitatea și dinamismul lor”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.
Pentru realizarea Barometrului tinerilor au fost intervievați 524[1] de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani, care au răspuns unui chestionar online, în perioada mai-iunie 2019. 60% dintre aceștia muncesc cu normă întreagă sau parțială.
Un instantaneu în viața tinerilor
Sportul este hobby-ul practicat în cea mai mare măsură de tineri: peste un sfert din timpul lor este dedicat acestei activități. Iar cititul e pe locul al doilea, cu 18% din timp.
Lunar, 68% participă la evenimente culturale și 70% se implică în activități de voluntariat.
Sursele predominante de informare indicate de tineri sunt platformele sociale. Răspunsurile colectate poziționează pe primele locuri, ca surse de informare, Facebook (utilizată de 31% dintre cei chestionați) și Instagram (de 22%).
Aproape un sfert dintre tinerii sondați utilizează internetul mai mult de 5 ore pe zi în scop personal și o treime în scop profesional. Cei care îl utilizează până într-o oră sunt sub 5%.
Dezvoltarea personală și profesională
Tinerii caută un echilibru între viața personală și cea profesională, preferă orașele mai mari, chiar și pe cele din afara teritoriului românesc.
În privința alegerii angajatorului, 21% se orientează către companiile care oferă oportunități de dezvoltare și învățare și 18% către cele care încurajează echilibrul între viața profesională și cea personală. Nu e de mirare, având în vedere că munca este privită de 38% dintre tineri ca un mijloc de a învăța, în timp ce pentru 26% e un mijloc de a-și asigura traiul și familia.
În profunzime despre generația tinerilor
Dintre valorile pentru care au optat din chestionarul EY, ambiția este cea mai asumată: 48% dintre tineri o regăsesc între valorile lor. Urmează onestitatea (40%), independența (33%), fericirea și iubirea (25%).
Puterea exemplului are un impact fundamental asupra dezvoltării tinerilor, iar existența unui model are capacitatea de a schimba perspectivele, idealurile și acțiunile unui tânăr. Cu toate acestea, doar jumătate dintre respondenți susțin că au un model. Dintre cei care urmează anumite modele, majoritatea se ghidează după exemplul părinților (41%) și al unor personalități din afara țării (21%).
Privind în perspectivă
Privind în viitor, tinerii chestionați dau dovadă de un nivel ridicat de neîncredere în privința evoluției țării: peste 35% declarându-se pesimiști. Principalele nemulțumiri sunt legate de situația spitalelor publice, de corupție și de calitatea sistemului educațional: peste 90% dintre respondenți considerându-le problematice.
Drept urmare, tinerii cred că factorii cei mai importanți pentru dezvoltarea României sunt îmbunătățirea situației politice și a politicilor economice (fiscale și monetare).
Bogdan Ion conchide: ”Suntem convinși că în România există o tânără generație promițătoare care merită susținută prin implicare și încurajare. Privim spre un viitor al oportunităților, nu al provocărilor”.
[1] Din motive de accesibilitate, structura eșantionului nu a fost proiectată pentru condiții de reprezentativitate. Așadar, baza de date a acestui sondaj nu este un eșantion reprezentativ la nivel național, ci unul pilot.
