Subiect Tangential Economic-Emisiile de Gaze cu efect de sera

0
2208
Subiect Tangential Economic-Emisiile de Gaze cu efect de sera
epa01947088 Smokes billow out of chimneys of a sweetcorn processor in Changchun in northeast China's Jilin province, 27 November 2009. China will make more efforts in cutting its carbon emissions, targeted at 40 per cent lower the ratio of emission to GDP by the year 2020 compared with 2005. EPA/BEI FENG

Subiectul emisiilor de gaze cu efect de seră este unul tangențial economic. La fel cum guvernele pretindeau în anii ’70 că petrolul este pe sfârșite și că este nevoie de o reducere a consumului altminteri riscăm să rămânem în beznă, tot așa este și ideea că emisiile de CO2  (în principal) duc la încălzirea planetei și la fenomene dezastruoase. Istoria a demonstrat că prima afirmație a fost falsă, despre a doua nu suntem siguri, dar chestiunea este alta. Supraexploatarea resurselor – inclusiv a planetei – chiar dacă reprezintă o externalitate negativă, devine relevantă doar atunci când oamenii o socotesc așa. Căci viața e plină de externalități negative (și pozitive) și nu orice externalitate negativă este importantă. De exemplu, faptul că un drum cu mașina de acasă până la servici durează 30 de minute datorită aglomerației ilustrează o externalitate negativă: fac așa de mult timp cu mașina pe drum deoarece și alți oameni au ales să circule cu mașina, astfel încât ne încurcăm unii pe alții. Dar, câtă vreme eu nu renunț la mașină, înseamnă că sacrificiul impus de această externalitate este nerelevant, adică nu este suficient de mare pentru a-mi schimba ordinea preferințelor; da, mă enervează că trebuie să stau în trafic, dar mă enervează încă și mai tare ideea că alternativa este să merg pe jos sau cu tramvaiul. Așa stând lucrurile este clar că nu poți face mare gălăgie pe subiect decât dacă îl politizezi.

Astăzi vreau însă doar să vă arăt cum s-au redus emisiile de gaze în estul Europei, unde România este campioană. De ce este campioană? Deoarece s-a dezindustrializat cel mai mult. România avea o industrie energofagă, construită aberant de un dictator și de un Comitet Central al Planificării. După Revoluție această industrie s-a prăbușit și a fost înlocuită cu o economie mai competitivă, orientată către consumatori, atentă la costuri; implicit, o economie mai puțin poluantă.

Problema este însă că dezindustrializarea nu este bună în sine. Multă lume deplânge faptul că România trebuie să importe bunuri pe care le-ar putea fabrica aici și eu nu știu dacă acești oameni sunt conștienți că astfel am emite mai multe gaze cu efect de seră. Dacă dezindustrializarea are loc în condiții de piață, atunci este OK. De exemplu, dacă industria grea este înlocuită de sectorul IT fiindcă țara are tineret deștept și talentat, atunci se cheamă că ne exploatăm avantajele comparative. Iar oțel (și poluare) o să producă China, unde salariile sunt mai mici.

Dacă, însă, dezindustrializarea are loc ca urmare a penalizării producției, a unei impozitări sau birocrații excesive, atunci nivelul de trai din România scade. Și atunci reducerea poluării este doar complementul unei politici stupide.

Vă las pe voi să dezbateți din ce motiv exact s-a dezindustrializat România.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here