Sectorul energetic românesc, ”curentat” puternic de reglementările Uniunii Europene

0
288

Piața energiei trebuie liberalizată de la 1 ianuarie 2020, conform unui regulament european adoptat chiar pe timpul președinției României a Consiliului Uniunii Europene, însă marea problemă este că legislația autohtonă nu permite acest lucru. Cele mai mari piedici în calea acestei liberalizări (adică eliminarea completă a stabilirii arbitrare a unor prețuri pe piață) sunt OUG 114 și Legea 123 a energiei electrice.

Consiliul European și Parlamentul European au adoptat în această vară un nou regulament european de funcționare a pieței de energie (943). Conform normelor UE, regulamentele și deciziile devin automat obligatorii, peste tot în UE, la data la care intră în vigoare. În acest caz regulamentul intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020 și stabilește un cadru de funcționare a pieței de energie electrică bazat pe ideea de piață liberă și care încurajează energia regenerabilă și creșterea rolului clienților finali în sistem. Principiile legislației noastre, accentuate în rău de OUG 114, sunt însă în totală opoziție cu acest regulament.

Toxica OUG 114 trebuie eliminată cât mai rapid

”Regulamentul vorbește despre eliminarea plafoanelor la prețurile energiei, dar guvernul Dăncilă a plafonat prețul la producția de energie electrică. Nu s-a simțit niciun efect benefic, ba din contră, producătorii au vândut energie ieftină care a ajuns la alt preț la consumatori. Regulamentul european spune că prețul energiei electrice se formează la intersecția dintre cerere și ofertă. Legea 123 garantează, însă, dreptul ANRE de a aproba și publica prețurile la producția de energie electrică. Prețurile serviciilor tehnologice de sistem sunt stabilite tot de ANRE, iar producătorii sunt obligați să vândă anumite cantități de energie ieftină către anumite categorii de consumatori. În plus, ANRE este obligată să elimine orice barieră în calea formării libere a prețului.

Acestea sunt doar câteva dintre diferențele fundamentale dintre legislația europeană și cea românească iar autoritățile au avut timp, începând din această vară, să elimine prevederile toxice ale OUG 114 pentru ca niciun consumator să nu aibă de suferit. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat”, susține deputatul Cristina Prună.

OUG 114, zisă și a lăcomiei, a stabilit că producătorii interni trebuie să vândă gaze pentru populație și producătorii de energie termică la preț plafonat de 68 lei/MWh, timp de trei ani. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a decis reducerea prețurilor pentru populație cu 5% de la 1 iulie. Totodată, OUG 114 a prevăzut și pe partea de energie electrică reglementarea prețurilor la consumatorii casnici, astfel că la fel ca pe piața gazelor, au urmat importuri mai mari și scumpiri. De exemplu, preţul mediu de închidere al Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) a crescut şi în luna octombrie cu 4% faţă de luna precedentă şi cu 32% faţă de luna octombrie a anului trecut. De altfel, din luna iulie a acestui an, preţul mediu al pieţei spot a crescut în fiecare lună. În iulie preţul era de 181 de lei, deci în doar patru luni acesta a crescut cu circa 100 de lei/MWh. În ceea ce priveşte volumul pieţei, chiar dacă a fost consemnată o uşoară scădere, tranzacţiile de pe PZU continuă să acopere peste 40% din consumul naţional de energie electrică – 42,3% în octombrie.

Vor urma inevitabile creșteri de prețuri

Ca să fie aprobat un calendar de dereglementare în trepte a pieței de energie, de la 1 ianuarie 2020 trebuie o lege sau o OUG nouă. Oficialii ANRE spun că autoritățile trebuie să se grăbească, în caz contrar, piața se va liberaliza automat la 1 ianuarie, ceea ce va duce, mai mult ca sigur, la creșteri importante de preț. ”Grija mea este că nu am o confirmare oficială de la Comisie că pot să fac acest plan de dereglementare. Nu am primit această confirmare în scris, nu am acest plan aprobat printr-o lege, prin modicarea OUG 114, sau a legii 123, și mai avem mai puțin de 40 de zile din acest an până când expiră prețurile pe care le-am dat pentru acest an pentru furnizorii de ultimă instanță. Și timpul este din ce în ce mai scurt și sunt șanse din ce în ce mai mici să avem o modificare a legii”, a declarat vicepreședintele ANRE Zoltan Nagy-Bege, pentru E-energia.

Populația va pi protejată o scurtă perioadă

Oficialii ANRE nu mai stau după Guvern și Parlament și au decis să modifice unilateral liberalizarea pieței de energie în trepte. Astfel, au fost supuse consultării publice două proiecte de ordin care prevăd reducerea cantităţilor de energie către furnizorii de ultimă instanţă la 60% de la 1 ianuarie 2020, la 40% de la 1 iulie 2020 şi la 20% de la 1 ianuarie 2021, urmând ca de la 1 iulie 2021, piaţa să fie complet liberalizată. Unul dintre ordine stipulează faptul că producătorii de energie ieftină – Hidroelectrica și Nuclearelectrica – vor fi singurii obligați să vândă energie în regim reglementat (aceste prețuri stabilite pentru populație sunt mai mici decât cele de pe piața liberă, din rațiuni sociale). În luna ianuarie, cele două vor fi obligate să suporte 100% din necesarul de consum al consumatorilor casnici, iar în februarie 80%. Ca să acopere necesarul de consum cerut de ANRE pentru clienții casnici, Hidroelectrica și Nuclearelectrica vor fi forțate să găsească energie de alți producători, la prețuri mai mari. De la 1 ianuarie, prețurile de vânzare reglementare vor crește la cele două companii cu 5 lei/MWh, astfel încât Hidroelectrica va vinde curent cu 117 lei/MWh și Nuclearelectrica cu 193 lei/MWh. Asta în timp ce pe piața liberă prețul este de 300 lei/MWh.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ