România joacă în favoarea Rusiei în domeniul exploatărilor de petrol și gaze

0
193

Sistemul de taxare pentru exploatările de petrol și gaze de pe teritoriul României pare să avantajeze mai degrabă marii concurenți ai țării noastre, decât să fie în folosul nostru. În studiul ”Starea sistemului de impozitare specific sectorului upstream al gazelor naturale din România” se spune negru pe alb: ”Este clar cine câştigă dacă nu scoatem gazele din Marea Neagră: cei de la care cumpărăm şi acum (Gazprom, n.r.)”.

Petrolul din zona Insula Șerpilor mai așteaptă

În România, sistemul de extracție a petrolului din offshore este impozitate cu o redevență maximă de 13,5%, impozit pe profit de 16% și un impozit suplimentar cu o cotă cuprinsă între 30% și 70% în funcție de prețul gazelor naturale. Pe platoul continental românesc al Mării Negre singurul producător de gaze naturale este în prezent OMV Petrom. Însă, în activitatea de exploare sunt implicate mai multe societăți și probabil în 2021 vom avea primele cantități extrase din zona câștigată de România la Haga în procesul de delimitare a platoului continental al Insulei Șerpilor. În perimetrul Neptun Deep, OMV Petrom și ExxonMobil au descoperit rezerve potențiale de până la 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care consumul intern este undeva la 11-13 miliarde de metri cubi. Deși au investit foarte mult în explorare, cele două companii încă nu au decis dacă vor merge mai departe, cu exploatare, fiind nemulțumite de legislația din România, în speță de legea offshore, promovată de Liviu Dragnea, anul trecut, și de OUG 19/2019, care a modificat celebra OUG114/2018. Americanii au anunțat autoritățile că vor să plece iar OMV Petrom a intrat în stand-by, așteptând relaxarea fiscală. ”Un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și favorabil investițiilor reprezintă o cerință esențială pentru dezvoltarea investițiilor noastre viitoare, atât onshore, cât și offshore. La sfârșitul lunii martie 2019, Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență nr. 19, care a modificat Ordonanță de Urgență nr. 114/2018, în urmă consultărilor cu jucătorii de pe piață. Considerăm că Ordonanță de Urgență nr. 19 reprezintă o evoluție necesară în vederea revenirii la o piață liberalizată a gazelor naturale. Conform evaluării noastre preliminare, impactul net al acestor măsuri asupra rezultatului din exploatare al Grupului OMV Petrom pentru 2019 este de aproximativ (40) milioane de euro”, se arăta în raportul din primele șase luni al OMV Petrom.

Un sistem descurajant pentru investitori

Cum se plasează taxarea în România comparativ cu celelalte state din Europa? În studiul ”Starea sistemului de impozitare specific sectorului upstream al gazelor naturale din România”, realizat de Biriș Goran, la cerea Federației Patronale Petrol și Gaze, se arată că sistemul actual de impozitare din România este „unul care efectiv descurajează investițiile viitoare în offshore. Regimul de taxare aplicabil în prezent conduce, în plus, la limitarea activității la depozitele mature onshore aflate în producție, cu un grad de epuizare ridicat și declin accentuat și, implicit, la scăderea producției naționale și la creșterea dependenței de importuri. „Este clar cine câştigă dacă nu scoatem gazele (din Marea Neagră, n.r.): cei de la care cumpărăm şi acum (Gazprom, n.r.). Ponderea gazelor de import va continua să crească, din cauza declinului producţiei offshore. Aşa că preţul va creşte, creşte dependenţa de importuri şi afectează balanţa comercială şi deficitul de plăți”, a spus consultantul Gabriel Biriș, cu ocazia prezentării studiului. ”Exploatările offshore (mai dificile, mai riscante și mai costisitoare), suferă o sarcină fiscală efectivă mai ridicată decât în cazul exploatărilor onshore și oricum de aproximativ 5 ori mai mare decât media țărilor cu specific predominant offshore în anii 2017 și 2018”, spune studiul citat.

Metodele de taxare în țările UE

Sistemele de impozitare a sectorului de petrol și gaze naturale diferă foarte mult în UE, de la state care aplică o redevență pe producție la state care impozitează profitul companiilor petroliere, la altele care folosesc un impozit petrolier specific. Multe țări folosesc un mix al acestor metode de a taxa aceste sectoare, dar din practica internațională reiese că în majoritatea statelor, impozitul mediu efectiv din exploatarea petrolieră nu depășește cumulat cota de 60% (cota medie internațională de profit a guvernului în sectorul petrolier, conform Wood Mackenzie). Taxarea ține cont de locul de unde se scot hidrocarburile (Marea Nordului, mai bogată, Marea Neagră, Marea Mediterană), de rezervele dovedite și potențiale, de cât de dezvoltat economic este statul care are producție de hidrocarburi offshore.

De exemplu, Norvegia, chiar dacă nu este un stat membru al UE, este producător de petrol și are unul dintre cele mai renumite sisteme de impozitare a acestui sector, nu folosește redevențe ci un mix de impozitare de 27% a impozitului pe profitul companiilor și un impozit suplimentar pe operațiunile de extracție a petrolului (upstream) de 51% (potrivit informațiilor din publicația ”Global oil and gas tax guide 2015”). Norvegia are rezerve de gaze naturale ce ajung la 1.856 miliarde de metri cubi. Spre comparație, rezervele offshore ale României sunt estimate la 200 miliarde de metri cubi.

Marea Britanie, încă stat membru, folosește, de asemenea, un mix de politici pentru a impozita sectorul petrolier, dar fără a utiliza redevențe. Are un impozit pe profit de 30% pentru companiile din sectoarele de petrol și gaze, o cotă de 35% pentru impozitarea veniturilor din petrol aferente câmpurilor de exploatare care au primit aprobare după data de 16 martie 1993, și o cotă suplimentară de 20% din profitul companiilor, fără a se deduce costurile financiare din baza de calcul. Marea Britanie mai are rezerve de gaze naturale în valoare de 205,4 miliarde de metri cubi.

Olanda folosește o redevență cuprinsă între 0% și 7%, un impozit pe profit de 25% (20% pentru primii 200 mii de euro din venitul impozabil) și o chirie de suprafață de 744 euro pe kilometrul pătrat pentru zonele de producție, iar pentru zonele de exploatare o chirie între 248 și 744 euro pe kilometru pătrat. Olanda mai are rezerve de gaze naturale în valoare de 760.9 de miliarde de metri cubi.

Danemarca nu percepe redevenţe, dar aplică o taxa suplimentară pe profit de 39% si un impozit pe profit de 25%. Investiţiile în explorare sunt deduse 100%, iar cele în exploatare sunt deduse cu 30% până la 39% din taxa suplimentară pe profit.

Bulgaria are o redevență maximă de 10%. În Grecia, redevența variază între 4% şi 20% iar guvernul de la Atena percepe un impozit pe profit de 25%. Croaţia încheie acorduri de partajare a producţiei și redevenţa este de 10%, la care se adaugă un impozit pe profit care variază între 12 şi 18%. În Spania, redevenţele variază între 1-4% iar impozitul pe profit este de 30%. În Cipru există un mix între impozitul pe profit de 12.5% şi impozitul pe câştigurile de capital, la care se adaugă TVA-ul şi accizele.

Lukoil, invitat de români la ”ospăț”

Recent, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore (ACROPO) a anunțat Lukoil, din Rusia, poate fora în Marea Neagră românească. ”În conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, cu modificările și completările ulterioare, în urmă evaluării documentației privind proiectul de săpare a sondei de explorare Trinity 1X, perimetrul EX-30 Trident, ACROPO a transmis către Lukoil Overseas Atash. B.V. acceptul său pentru începerea operațiunilor de foraj. Este primul proiect pe care l-am evaluat pe zona offshore de deep waters, o adevărată provocare pentru specialiștii ACROPO. Așteptăm cu interes următorul proiect”, se arată într-un mesaj al ACROPO. Rușii au un parteneriat cu firma de stat românească Romgaz.

Probabil primii care vor scoate gaze din apele adânci sunt americanii de la Black Sea Oil & Gas SRL (BSOG) împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL („Petro Ventures”) şi Gas Plus International B.V. („Gas Plus”). Toți aceștia au primit în acest an aprobarea din partea Guvernului României prin Agenția Națională pentru Resurse Minerale (“Agenția”) pentru Studiile de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de gaze libere aferente zăcămintelor comerciale Ana și Doina, care fac obiectul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (“Proiectul MGD”) din largul Mării Negre. Capacitatea de producție estimată va fi de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ