Declaratia îi apartine lui Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni – PIAROM, la dezbaterea cu tema “De ce pierde România din competitivitate? Provocări şi soluţii”.
Iniţiativa pentru Competitivitate (INACO) şi Centrul de Cercetări al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale (REI), în parteneriat cu Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM, au organizat la Academia de Studii Economice din Capitală, o dezbatere cu tema “De ce pierde România din competitivitate? Provocări şi soluţii”.
“Aceste tipuri de competitivitate sunt nişte indicatoare, nişte măsurători în care se fac comparaţii între ţări diferite din punct de vedere al economiei. Nişte state sunt comparate cu România, unde în ultimii 28 de ani economia s-a dezvoltat cum s-a dezvoltat. România consumă resurse materiale de trei ori mai mult faţă de media europeană, să facă un euro PIB”, a spus Pârvan.
Preşedintele PIAROM a adăugat că, în intervalul 2000 – 2016, România este singura ţară europeană care a scăzut pe indicatorul privind valorificarea resurselor.
“De ce vrem competitivitate? Pentru că vrem salarii mari, nivel de trai bun. Nu avem cum să obţinem această convergenţă reală cu structura actuală. Nu avem decât să cercetăm datele Eurostat privind valorificarea resurselor materiale, iar ceea ce este şi mai tragic este că, între 2000 şi 2016, România este singura ţară europeană care a scăzut în acest indicator, în timp ce restul ţărilor au crescut, cum ar fi Cehia, cu o creştere de 152%. Eu cred că vorbim despre competitivitate ca sursă a PIB-ului, pentru că dacă nu am PIB nu am resurse pentru ceea ce vreau să susţin ca sisteme publice. Valoarea adăugată din automotive, de exemplu, e mai mică decât valoarea adăugată din industria alimentară şi aici se vede decuplarea şi în ce zonă proastă suntem ca şi ritm de modificare a acestei utilităţi”, a menţionat Cristian Pârvan.
Conform INACO, Raportul Competitivităţii Globale 2017 – 2018 al Forumului Economic Mondial arată că România a pierdut, într-un singur an, şase locuri, ajungând de pe locul 62 pe locul 68 în lista celor 137 de ţări analizate din perspectiva a peste 100 de indicatori economici luaţi în considerare.
De asemenea, România a retrogradat cinci poziţii în topul mondial al capacităţii de a dezvolta, reţine şi atrage talentele, respectiv două locuri în Raportul Global al Competitivităţii Turismului.
În acelaşi timp, Bucureştiul a pierdut 16 poziţii în Raportul Global al Competitivităţii Urbane, la limita topului 200 al oraşelor lumii, ajungând pe locul 188.
