Robor este indicatorul principal în funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei si la care băncile se împrumută între ele pe piaţa interbancară. Analiştii avertizează că nivelul acestuia este în continuă creştere.
Acest nivel nu a mai fost atins din 5 ianuarie 2016. Cel mai mic nivel din istoria indicelui de referinţă a fost în septembrie 2016, de 0,64%.
Dobânda unui credit se compune din marja fixă plus ROBOR la trei sau la şase luni. Majoritatea băncilor se raportează, în calculul dobânzii, la indicatorul care se actualizează la trei luni. Săptămâna trecută ROBOR, cel care intră în componenţa a peste 60% dintre creditele luate de români, a ajuns la trei luni era 0,97%. Majorarea efectivă a unei rate, faţă de săptămâna trecută, este de 0,03%. Unii analişti avertizează că majorarea va fi, până la finalul anului, de 1%.
“Când un subiect e în dezbatere cu instituţiile de credit, nu e în practica BNR să comenteze despre acesta”, a declarat Adrian Vasilscu, consilierul guvernatorului BNR.
Chiar dacă pare nesemnificativ sau oricum o diferenţă mică faţă de rata de bază, majorarea acestui indicator va conduce la creşterea ratelor la credit. Astfel, potrivit unor calcule făcute de o bancă comercială, la un credit de 270.000 lei cu dobândă 3,97%, marja fixă 3% + robor 0,97% – rata lunară era săptămâna trecută de 1.858,60 lei. Săptămâna aceasta rata va suporta o ajustare de dobândă de 0.03%, iar până la sfârşitul anului majorarea va fi de 0,1% ceea ce va conduce la o majorarea a ratei la 1.876 lei şi o dobândă de 4,1%.
Analiştii financiari se aşteaptă ca la următoarea şedinţă a BNR, din 7 octombrie, banca centrală să modifice coridorul facilităţilor permanente, în sensul majorării cu 0,25 puncte procentuale de bază a dobânzilor percepute pentru depozitele băncilor la BNR şi a reducerii cu aceeaşi valoare la facilitate de credit. “În aşteptarea acestei măsuri, piaţa a început deja să înglobeze indicatorul Robor la trei luni, cel care stă la baza calculelor dobânzilor la creditele în lei. Previziunile merg către un Robor de 1,1% la sfârşitul lui 2017 şi 2,10% la sfârşitul anului viitor”, a declarat Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank.
În plus, reprezentanţii BNR au atras atenţia că viteza de creştere a creditului pentru populaţie raportat la PIB a depăşit pragul de semnal impus de Uniunea Europeană, iar continuarea acestui trend va atrage după sine reducerea gradului de îndatorare al populaţiei, cel mai probabil până la 55%. Practic, majorarea dobânzilor în condiţiile unor credite preponderent în lei va aduce sistemul bancar la situaţia de dinainte de criza financiară din 2008. Singura diferenţă între atunci şi acum este faptul că atunci sistemul bancar era expus pe riscul de curs valutar, iar acum este expus la riscul de dobândă.
