Patronatele din construcţii anunţă că vor sesiza Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană faţă de intenţia Primăriei Municipiului Bucureşti de a încredinţa, în mod direct, lucrări către firmele pe care vrea să le înfiinţeze, şi atrag atenţia că se poate ajunge la infringement, pentru că poate fi considerat ajutor de stat pe care o entitate politică o acordă unor companii “cu dedicaţie”.
ARACO este o asociaţie patronală, profesională, neguvernamentală şi apolitică, înfiinţată în anul 1990. Asociaţia este membru al Federaţiei Industriei Europene a Construcţiilor, Uniunii Generale a Industriaşilor din România, respectiv membru fondator al Casei Sociale a Constructorilor şi al Comitetului sectorial de formare profesională în construcţii.
Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu,a explicat într-o conferinţă de presă:
“În mare măsură, alocările de lucrări şi controlul fluxurilor financiare în sectorul de construcţii a rămas ostatic al mediului politic, ceea ce este o mare problemă. Agresivitatea reprezentanţilor politici în materie de control al fluxurilor financiare se face simţită în continuare. O temă care ne îngrijorează este legată de demersurile de etapizare a unor activităţi de construcţii de către Primăria Municipiului Bucureşti, de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii (CNAIR). Nu putem să fim de acord ca, pe fonduri publice, Primăria să încredinţeze în mod direct lucrări către firmele pe care a încercat să le construiască pentru aceste servicii. Vom acţiona în acest sens şi la Consiliul Concurenţei, şi la Comisia Europeană. Am avut discuţii cu Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ( ANAP). Nu putem opri Primăria să-şi înfiinţeze oricâte societăţi doreşte, dar să evite procedurile de achiziţii publice pentru alocarea de proiecte este un abuz, este o temă care poate duce până la o procedură de infringement, pentru că poate fi citită ca un ajutor de stat pe care o entitate politică o acordă unor companii, cu dedicaţie. Or, noi vrem ca la aceste proceduri de licitaţie să poată participa atât firmele Primăriei, oricâte vor fi ele – zeci, sute, dar şi firmele care s-au specializat în lucrări de construcţii. Nu credem că firmele cu capital privat pot fi discriminate de la competiţia pe fondurile publice”.
Primăria Capitalei a anunţat, în luna ianuarie a acestui an, că Trustul de Clădiri Metropolitane SA este una dintre cele 22 de companii municipale şi va avea ca obiect de activitate construcţia de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale, cămine de studenţi, de bătrâni, extinderi de şcoli etc.
“Având în vedere că adminstraţia locală va exercita un control direct asupra operatorilor serviciilor publice, în totală transparenţă asupra activităţii acestor societăţi, observ că, de la începutul anului trecut, de când s-a anunţat înfiinţarea acestora, au existat o serie de tentative de discreditare a acestui demers, din diverse motive politice sau determinate de faptul că multe firme abonate la contractele cu statul îşi pierd acum contractele încheiate în trecut pe bani grei. Subliniez încă o dată că aceste societăţi comerciale, care alcătuiesc un Holding Municipal, reprezintă un demers conform legii şi model implementat cu succes în alte capitale europene, fapt nemenţionat de niciunul din adversarii acestui demers al Municipalităţii. Mă îndoiesc că holdingul Primăriei Vienei, care are peste 16.000 de angajaţi, a avut contestatari atât de vehemenţi cum avem noi la Bucureşti. Cu certitudine, timpul va demonstra eficienţa clară a acestui demers al actualei Administraţii”, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea, în 26 ianuarie 2018.
Pe de altă parte, şeful ARACO a menţionat că Ministerul Dezvoltării este mai apropiat de interesele autorităţilor centrale şi locale, decât de reglementarea activităţilor din sectorul construcţiilor.
“Ministerul Dezvoltării, din perspectiva noastră, nu are un interes pentru a reglementa activităţile din sectorul de construcţii. Acesta este mai apropiat de interesele autorităţilor centrale şi locale, este mult mai apropiat de interesele entităţilor achizitoare de la nivel local, şi din această perspectivă noi am cerut, în ultimii trei ani, constituirea într-o zonă guvernamentală a unui minister sau a unei entităţi în cadrul unui minister care să gestioneze în mode responsabil ceea ce înseamnă reglementări tehnice pentru sectorul de construcţii. Ceea ce funcţionează acum în cadrul Ministerului Dezvoltării ca departament cu o mână de oameni este absolut insuficient, nu are capacitatea să răspundă temelor şi, mai mult decât atât, observăm în ultimii ani apariţia unei supra-reglementări tehnice pe sectorul de construcţii şi mă refer, în principal, la avizarea anumitor specialişti în construcţii. Aceste reglementări tehnice nu pot fi respectate în mod obiectiv. De exemplu, pentru a-ţi construi o casă cu un etaj ai nevoie de patru muncitori şi 13 specialişti avizaţi pentru această construcţie. Cred că vă daţi seama că este o situaţie pe care multe proiecte nu o pot confirma din perspectiva respectării legii”, a spus Plosceanu.
Acesta a menţionat, totodată, că amânarea recepţiei lucrărilor a devenit în România un obicei care pune firmele de construcţii într-o situaţie nefavorabilă.
“Sunt multe societăţi care se plâng de faptul că beneficiarii amână, de multe ori fără o motivaţie reală, recepţia lucrărilor. A devenit un fel de obicei de a amâna recepţia lucrărilor şi asta amplifică şi mai mult situaţia delicată a companiilor, pentru că neavând recepţia lucrărilor făcută, nu-ţi poţi recupera o cotă din garanţia de bună execuţie şi, practic, nu poţi să îţi muţi resursele de pe un proiect pe altul. Este o atitudine a beneficiarilor pe care vrem să încercăm să o modificăm prin intervenţia factorului politic, pentru că amânarea acestor recepţii nu este de bun augur nici pentru beneficiari, nici pentru ce care prestează lucrările de construcţii. Este o temă care se află pe agenda noastră şi vom acţiona în acest sens”, a afirmat Laurenţiu Plosceanu.
