Noile restricții de viteză, impuse pe şoselele din Franţa, enervează șoferii

Ecourile afacerii Benalla, scandalul legat de bodyguard-ul preşedintelui Emmanuel Macron, care a fost filmat în timp ce bătea câţiva protestatari de Ziua Mondială a Muncii, 1Mai, încep, uşor să se stingă. La orizont se prefigurează ceva neasteptat care ar putea să provoace preşedintelui daune de imagine mult mai mari şi de lungă durată. Un lucru banal, la prima vedere… Este vorba despre limita de viteză redusă de la 90 km/h la 80 km/h, incepand de la 1 iulie 2018, pe cei  400.000 km de drumuri, pe care francezii migrează, în fiecare vară, la plajă sau în zonele rurale.

Potrivit cifrelor publicate săptămâna trecută, o jumătate de milion de șoferi au fost surprinși de radare, de două ori mai mulţi decât în ​​luna iunie. În sondaje, popularitatea lui Emmanuel Macron a scăzut sub 40% şi acum, sute de mii de șoferi au un nou motiv de nemulţumire faţă de guvern.

În luna ianuarie 2018, când prim-ministrul francez, Edouard Philippe a anunțat această măsură, nimeni nu a făcut niciun comentariu. La urma urmei, obiectivul era unul respectabil: salvarea unui număr de 300-400 vieți, câte se pierd anual în accidente, pe şoselele Franţei.

Pe de altă parte, majoritatea cetățenilor francezi care dețin un automobil, sunt de altă părere. Astfel, în urma unui sondaj efectuat în luna iunie de către politologul Odoxa, a reieşit că această inițiativă reprezintă o cauză majoră a scăderii popularității preşedintelui Macron. Trei sferturi dintre respondenți s-au opus iniţiativei. Dezaprobarea este aproape unanimă, indiferent de contextul socio-economic, de orientarea politică sau de gen. Într-adevăr, mai mult de jumătate dintre simpatizanții partidului En Marche al lui Emmanuel Macron, au declarat că nu sunt de acord cu măsura luată.

Furia uriaşă, revărsată a luat prin surprindere miniștrii și deputații din arcul guvernamental. Acum câteva luni, Gilles Le Gendre, deputat En Marche la Paris, a declarat: “Nu o să credeți câte e-mail-uri primesc, pe această temă”, a spus el sugerând că multe dintre acestea sunt scrise într-un limbaj violent.

Luc Rouban, analist politic la Centrul de Cercetări CEVIPOF, spune că „măsura a lovit un nerv extrem de sensibil şi anume încălcarea libertăților individuale”. Au fost readuse în discuţie vechile tensiuni dintre Paris, unde oamenii au tendința de a nu mai circulă cu automobilul propriu și provinciile dependente de acesta, întărind astfel percepția apariţiei unei elite tehnocrate, de neatins. “Oamenii gândesc: „Trăim în suburbii şi chiar dacă este dificil, nu avem ce face, suntem captivi”, spune Luc Rouban. Pe de altă parte măsura contravine total vederilor liberale ale preşedintelui Macron care afirma că stimularea pozitivă este mult mai eficace decât coerciția.

Un studiu publicat anul trecut de Institutul Montaigne din Paris, a lansat un avertisment cu privire la atașamentul ferm al francezilor față de automobilele lor și a recomandat ca circulaţia acestora să nu mai fie restricționată. Mai mult de jumătate (54 %) dintre cei chestionați consideră automobilul propriu ca fiind “o formă de independență și libertate”. Patru din zece persoane au declarat că folosesc autoturismul pentru a se deplasa în timpul liber, un număr mai mare decât în ​​Germania sau în California și aproape două treimi îl folosesc zilnic pentru a se deplasa la serviciu.

Francezii nu cred că ar fi vorba despre vieţile potenţial salvate, majoritatea cetăţenilor neavând încredere în estimările guvernamentale. Ei consideră că există urgenţe sanitare mult mai importante iar măsura nu face decât să le complice inutil existenţa. Numărul deceselor înregistrate ca urmare a accidentelor rutiere a scăzut foarte mult şi constant, începând de la mijlocul anilor 1960 până în anul 2013, după care s-a stabilizat. În anul 2016, numărul de amenzi aplicate în urma încălcării codului rutier a atins nivelul record, potrivit publicaţiei Auto Plus. Numărul permiselor de conducere suspendate, în acelaşi an, a crescut cu aproape 6% până la 13 milioane, în special pentru infracțiuni privind depășirea regimului de viteză. Majoritatea cetățenilor francezi consideră că, de fapt, guvernul caută noi modalități prin care dorește să genereze venituri suplimentare la buget. Reprezentanţii guvernului neagă acest lucru, dar declară că încasările suplimentare ar ajuta la finanțarea spitalelor.

Confruntat cu acest val uriaş de nemulțumire, prim-ministrul Eduoard Philippe, a promis, într-un mod nu prea convingător, că va revizui această lege, în anul 2020. Sunt multe persoane care trăiesc, spre exemplu, în sudul Franţei care au zilnic nevoie de autoturism pentru a se deplasa pentru consultaţii medicale, pentru cumpărături sau pentru deplasări lungi, în mediul rural, legate de activitatea zilnică pe care o desfăşoară. Acestor oameni, dacă li se vor ridica permisele de conducere, pentru încălcări minore ale regimului de viteză, va însemna ce li se va îngrădi dreptul la o viață normală.

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here