Sectorul confecții textile reprezintă unul dintre sectoarele importante pentru economia României, importanța acestuia derivând din influența acestuia asupra ocupării, potențialului de export dar și din contribuția în realizarea PIB-ului. Lohnul a constituit, o perioadă îndelungată, o opțiune economică pentru sectorul confecții – textile, opțiune care a fost susținută în principal de salariații din sector, bine calificați și competitivi în ceea ce privește costul. Migrația, piața comună, creșterea semnificativă a competiției pe fondul extinderii retailului și a magazinelor on-line au pus presiune semnificativă pe modalitatea de organizare și desfășurare a producției în sectorul confecții textile, astfel că modelul de organizare de tip lohn și-a atins limitele.
Numărul de salariați implicați în producția de îmbrăcăminte s-a aflat într-o scădere permanentă în ultimele 12 luni, astfel că în iulie 2018 la nivelul producției de îmbrăcăminte se regăseau 113,6 mii salariați, în decembrie 2018 numai 108,3 mii salariați iar în iulie 2019 mai erau 105 mii salariați. Scăderea numărului de salariați s-a realizat într-un context în care cererea se află într-o continuă evoluție pozitivă pe fondul creșterii consumului. Exporturile de îmbrăcăminte au avut, în iunie 2019, o valoare de 208,6 milioane euro reprezentând o parte însemnată din producția exportată de România, aceasta fiind cu 11,1% mai mică decât cea din aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, în perioada ianuarie – iunie 2019 exporturile de îmbrăcăminte au avut o valoare de 1.233,2 milioane euro cu 4,1% mai mici decât aceiași perioadă a anului trecut.
În acest moment sectorul textile se regăsește într-o situație dificilă pe fondul unei disponibilități interne de materii prime reduse, unui acces dificil la surse de finanțare, unui acces dificil la surse de energie ieftină și unui deficit de forță de muncă major în contextul unei cereri ascendente. Poate una dintre cele mai dificile provocări de gestionat este cea referitoare la forța de muncă. Nivelul salarial scăzut dar și structura fluxului de producție face extrem de dificilă stabilizarea forței de muncă, mai ales în condițiile unei presiuni din ce în ce mai mari din partea altor sectoare aflate în deficit de forță de muncă, în special sectorul auto. Producția de îmbrăcăminte oferă cele mai mici salarii de la nivelul industriei prelucrătoare, salariul mediu net la nivelul lunii iulie 2019 fiind de 1.823 Ron acesta reprezentând 67% din salariu mediu net de la nivelul industriei prelucrătoare și 65% din cel aferent industriei românești. Salariul mediu net din producția de îmbrăcăminte a fost, la nivelul lunii iulie 2019 cu 1.433 Ron mai mic decât cel oferit la nivelul producției de mașini, sectorul auto fiind principalul destinatar al migrației interne de forță de muncă dinspre producția de îmbrăcăminte. Menționăm că structura de cost general utilizată la nivelul sectorului implică o pondere cu forța de muncă în costul total al produsului care depășește 50%, ajungând până la 85% în anumite situații. În acest context orice oscilație a cheltuielilor cu forța de muncă generează un impact semnificativ la nivelul afacerii și implicit la nivelul prețului final. Importanța sectorului textile este recunoscută de Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 – 2020, însă impactul strategiei a fost unul insignifiant deoarece în ciuda tradiției însemnate și a forței de muncă calificate de care economia românească dispune, numărul salariaților și performanțele sectorului au continuat să scadă.
În cadrul Raportului pentru evoluția concurenței în sectoare cheie în anul 2018, raport realizat de Consiliul Concurenței, se evidențiază că retailul articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte a înregistrat cea mai mare valoare în ceea ce privește creșterea concurenței, concomitent cu un progres semnificativ față de anul trecut. Cea mai mare presiune concurențială la nivelul economiei, o putem întâlni la nivelul comercializării produselor de îmbrăcăminte și încălțăminte (Consiliul Concurenței, 2019). O presiune concurențială semnificativă pe comercializarea produselor de îmbrăcăminte generează în lanț o presiune semnificativă pe costurile de producție și pe marjele de profit. Producția de îmbrăcăminte beneficiază de una dintre cele mai mici marje de profit din economie, aceasta fiind de numai 3%. Cu toate acestea, potențialul sectorului este unul enorm, acesta fiind justificat în principal de progresul tehnologic și de inovațiile din domeniu. Interacțiunea sectorului cu progresul tehnologic nu vizează numai modalitatea de vânzare sau digitalizarea. Aceasta face referire la materiale textile avansate sau textilele inteligente, creșterea pentru aceste tipuri de produse fiind de 30% anual. Piața globală a textilelor și a materialelor avansate va ajunge la valoarea de 5.369 milioane până în anul 2022, cererea provenind în mod special din sectorul militar sau sportiv.
Lohnul a creat o bază de producție semnificativă pentru economia României, parte din aceste companii adaptându-se la situația pieței. Compania Trotuș TEX este una dintre cele 5 firme certificate Gold Level GORE-TEX din Europa și singura din România, aceasta producând materiale textile cu diferite tipuri de protecții. Braiconf este o companie românească care a dezvoltat atât produs cât și rețea de distribuție, compania fiind un brand românesc reprezentativ pentru producția de cămăși bărbătești. Cu toate acestea, în contextul unei presiuni majore pe costurile de producție, implicit pe costurile cu forța de muncă, a unei presiuni concurențiale mari și a unor marje de profit extrem de mici, intervenția statului devine una firească și necesară pentru a valorifica oportunitățile oferite de sectorul confecții textile.
Având în vedere cele deja menționate se poate aprecia cu ușurință că drumul spre reorientarea structurală a producției dinspre unul de lohn înspre unul care vizează produse complexe și materiale avansate presupune o forță de muncă stabilă care trebuie susținută și valorificată etic, într-un cadru investițional coerent și adaptat la specificitatea globală a pieței. Creșterea complexității produselor nu se poate realiza decât prin încurajarea designului de produs și prin creșterea complexității produselor realizate la nivelul sectorului, toate acestea putându-se realiza prin măsuri pe termen scurt și mediu, respectiv politici publice adecvate. În acest sens, vă solicităm adoptarea următoarelor măsuri care, în opinia noastră, ar contribui la consolidarea sectorului confecții textile în România:
1. Subvenționarea costurilor cu salariații implicați în design de produs sau inovare de produs, subvenția vizând o pondere de 75% din cheltuielile salariale aferente acestor persoane pentru o perioadă de 18 luni. Subvenția poate fi acordată atât din fonduri naționale cât și fonduri europene;
2. Instituirea unei scheme de garantare pentru companiile din sectorul confecții textile în vederea facilitării accesului la finanțare dedicată designului sau inovării de produs;
3. Lansarea unor scheme de ajutor de stat, finanțate din surse nerambursabile naționale sau europene, dedicate în mod exclusiv sectorului confecții textile, scheme care să finanțeze în special comercializarea producției realizate către consumatorul final, designul respectiv inovarea de produs, producția de materiale avansate și textile inteligente;
4. Reducerea la 0 a impozitului pe venit, în valoare de 10%, plătit de salariații din sectorul confecții textile, cu obligativitatea transferării reducerii aplicate, în același procent, către salariul net. Măsura ar contribui la creșterea salariilor nete pentru salariații din sector cu 10%, la stabilizarea forței de muncă la nivelul sectorului respectiv la reducerea migrației către alte sectoare economice;
5. Posibilitatea aplicării amortizării accelerate în cazul investițiilor în inovare, design de produs sau realizarea de magazine de desfacere și retail;
6. Sprijinirea exportului de produse de îmbrăcăminte către consumatorul final prin subvenționarea participării la târgurile de specialitate, a cheltuielilor cu extinderea rețelei de retail și distribuție în alte state.
Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui alături de dumneavoastră în realizarea și implementarea măsurilor solicitate precum și a oricăror altor măsuri pe care le aveți în vedere, măsuri care contribuie la punerea în valoare și la consolidarea sectorului confecții textile, în situația în care veți da curs celor menționate în prezenta.
