Evaluarea preliminară a Consiliului Fiscal referitoare la proiectul Legii bugetului de stat indică o supraevaluare a veniturilor bugetare şi o subevaluare a cheltuielilor curente

0
955
consiliu fiscal

Consiliul Fiscal avertizează din nou asupra riscurilor pe care le implică cele două proiecte de buget prezentate de Ministerul Finanţelor, atrăgând atenţia că există diferenţe majore între evaluările Comisiei de Prognoză şi evaluările recente ale Comisiei Europene şi că documentele prezentate indică venituri mai mari la bugetul de stat şi subestimează cheltuielile curente.

„Construcţia bugetară ţinteşte un deficit inferior nivelului de referinţă de 3% din PIB aferent braţului corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC), însă, indiferent de măsura de output gap utilizată (există diferenţe majore între evaluările Comisiei Naţionale de Prognoză şi cele mai recente evaluări disponibile ale Comisiei Europene), construcţia bugetară consfinţeşte un derapaj de proporţii (şi în lărgire până în 2018) de la exigenţele braţului preventiv al PSC, preluate de altfel şi în legislaţia naţională prin intermediul LRFB”, precizează Consiliul Fiscal.

Scenariul macroeconomic din spatele construcţiei bugetare apare drept semnificativ mai favorabil decât evaluările anterioare ale Comisiei Naţionale de Prognoză, mai arată reprezentanţii instituţiei.

O asemenea evoluţie este justificată într-o anumită proporţie de măsurile nou promovate de guvern însă, date fiind informaţiile disponibile la acest moment, Consiliul fiscal consideră acest scenariu drept optimist şi nepotrivit din perspectiva unei construcţii bugetare prudente.

Evaluarea preliminară a Consiliului fiscal indică însă faptul că proiecţia de venituri a MFP nu pare a încorpora integral evoluţia mai favorabilă a scenariului macroeconomic. Cu toate acestea, Consiliul fiscal are rezerve vizavi de evoluţia proiectată a veniturilor din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potenţială supraevaluare a acesteia.

„Evoluţiile proiectate ale agregatului de venituri *sume de la UE în contul plăţilor efectuate* şi contrapartida sa de cheltuieli (proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambursabile) nu sunt comparabile cu cele istorice, în condiţiile în care bugetul anului 2017 este tranzitat de subvenţiile pentru agricultură (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – 8,1 miliarde de lei, precum şi de fonduri pentru agricultură din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – 4,1 miliarde de lei, al căror beneficiar final este sectorul privat).

De altfel, sumele respective nu vor tranzita bugetul general consolidat în forma sa consistentă cu metodologia europeană (ESA 2010)”, explică reprezentanţii Consiliului.

Consiliul fiscal avea rezerve în ceea ce priveşte evoluţia proiectată a unor agregate de cheltuieli incluse în construcţia bugetară pe care a primit-o în data de 23 ianuarie – în special la nivelul celor cu bunurile şi serviciile şi cele de personal, care apăreau drept potenţial subdimensionate în contextul analizei preliminare în lipsa detalierii surselor economiilor proiectate (raportate la impactul măsurilor adoptate).

Varianta actualizată a proiecţiei de cheltuieli bugetare primită de Consiliul fiscal în dimineaţa zilei de 27 ianuarie aduce modificări majore la nivelul unor agregate de cheltuieli, de natură să amplifice semnificativ rezervele deja existente în ceea ce priveşte posibila subdimensionare a cheltuielilor de personal şi adăugând acestora rezerve noi în ceea ce priveşte potenţiala sub-bugetare a agregatelor „asistenţă socială”, „cheltuieli cu dobânzile” şi „alte transferuri”.

Comparativ cu varianta iniţială remisă Consiliului fiscal, sunt prevăzute reduceri de cheltuieli curente în sumă de circa 5 miliarde de lei localizate, în ordine descrescătoare, la nivelul componentei

„alte transferuri” (-1,7miliarde de lei, având drept sursă diminuarea inexplicabilă a contribuţiei datorate de România la bugetul UE),

„dobânzi” (-1,5 miliarde de lei), „cheltuieli de personal” (-867 milioane de lei) şi

„asistenţă socială” (-821 milioane de lei). În contrapartidă sunt majorate cu 5 miliarde de lei cheltuielile de capital, sursa majorării fiind localizată la nivelul cheltuielilor de capital ale Ministerului Apărării.

În acest context, este de remarcat evoluţia ulterioară anului 2017 a acestui agregat, în condiţiile în care suplimentarea alocărilor către Ministerul Apărării apare drept temporară, în 2018 alocările revenind la niveluri comparabile cu evoluţiile istorice.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ