Davos 2017: Agenda globală

0
2494
Davos 2017: Agenda globală

De la schimbarea numelui in Forumul Economic Mondial in anul 1987, aceasta întâlnire anuală ce are loc in Davos, o stațiune montana din cantonul Graubünden, reunește la început de an o comunitate globală care face bilanțul situației mondiale, reflectează asupra ei si găsește soluții la problemele acesteia.

La acest Forum pe lângă CEO-urile celor mai puternice 1.000 de companii din lume, delegatiile guvernamentale si reprezentanții organizațiilor internaționale, o treime din participanți nu vin din domeniul business si domeniul guvernamental.

La pre-conferința de presa a Forumului Economic Mondial 2017, Klaus Shwab, fondatorul Forumului, spune ca a 47-a întâlnire anuala care se desfășoară sub tema “Responsive and Responsible Leadership”  urmăreste patru obiective principale interdependente.

“Primul obiectiv este revitalizarea creșterii economice mondiale care in momentul de fata are o rata de creștere de 3%. Acest obiectiv are o importantă majora in combaterea principalelor provocări ale lumii precum lipsa incluziunii sociale si gradul de ocupare a forței de munca din rândul tinerilor.

Al doilea obiectiv este acela de a asigura un capitalism de piața mai incluziv.

Al treilea obiectiv este analizarea celei de-a IV-a revoluții industriale si impactul acesteia asupra economiei si societății cu predilecție asupra piețelor forței de munca.

Al patrulea obiectiv este reconstruirea cooperării globale in contextul discuțiilor pro si contra globalizare. “

China:

Forumul economic mondial 2017 aduce o premiera in materie de participare a liderilor, 2017 fiind primul an când un lider chinez ia parte la aceasta întâlnire anuală de la Davos.

Președintele Chinei, Xi Jinping, si-a început discursul in plenarul de deschidere prin a spune ca “Traim intr-o lume plină de contradicții. Pe de o parte avem o creștere a nivelului de trai si un progres al tehnologiei, iar pe de alta parte avem conflicte regionale, provocări globale precum terorismul si refugiații, sărăcie si șomaj”.

Acesta spune ca in acest context caracterizat de incertitudine, “comunitatea internațională se afla intr-o aprinsa dezbatere pe tema globalizării economice”.

Xi Jinping apăra fenomenul de globalizare economică spunând ca doua din cele mai mari probleme ale lumii nu au fost generate de aceasta: valurile de refugiați din Orientul Mijlociu si Africa de Nord si Criza Economică Mondiala.

Mai spune ca “globalizarea economică a condus la creștere economică mondiala si a facilitat circulația mărfurilor si a capitalului, progresul științei, tehnologiei si civilizației si interacțiunea dintre oameni”.

Xi Jinping afirma : “China a avut îndoieli la început asupra globalizării economice si nu fost sigura cu privire la aderarea la Organizația Mondiala a Comerțului”, dar continua spunând ca “s-a dovedit a fi o corecta mișcare strategica”.

El considera ca scoaterea economiei mondiale din dificultate nu a fost realizată din cauza unei guvernări economice care nu este adaptata la noile schimbări survenite in economia globală, in contextul in care țările in curs de dezvoltare deja contribuie cu 80% la creșterea economică mondiala, ducând la o slaba reprezentativitate si inclusivitate.

“In anii precedenți izbucnirii Crizei Economice Mondiale, China a contribuit in fiecare an, in medie, cu peste 30% la creșterea economică globală” si continua adăugând “China nu doar a beneficiat de globalizarea economică, ci a si contribuit la aceasta”.

Ca reacție la noua politica a lui Trump, Xi Jinping spune: “Aplaudam reușitele altora si le dorim un viitor mai bun. Nu suntem invidioși pe succesul altora si nu ne vom plânge de cei care au beneficiat atât de mult de pe urma marilor oportunităților oferite de dezvoltarea Chinei”.

El a dat un update asupra situației economice a Chinei anunțând faptul ca “Economia Chinei a intrat in ceea ce numim new-normal, unde schimbări majore au loc in ceea ce privește rata de creștere, modelul de dezvoltare, structura economică si motoarele de creștere”.

“China va face eforturi pentru a spori performanța creșterii economice, va mari vitalitatea pieței pentru a da un nou stimul creșterii, va oferi un mediu prietenos pentru investiții si un mediu extern deschis către o dezvoltare comuna”.

Principiul Brexit “Schimba-te pentru a te putea conserva”:

Premierul britanic, Theresa May spune in discursul sau de la Davos ca “Desi globalizarea, liberalismul si liberul comerț au avut si continua sa aibă un impact pozitiv asupra planetei, aceste forte sunt astăzi puse sub semnul întrebării”.

May adauga “Pe de alta parte, exista extreme stânga si extreme dreapta politice care speculează frustrările populare făcându-i pe oameni sa creadă ca aceste forte nu se afla in realitate in serviciul lor.”

Politica Brexitului reușeste sa îmbine cele doua modele astăzi existente, aducând astfel schimbarea necesera politicii mainstream, dar continuând in același timp sa susțină mediul de afaceri, piețele libere si liberul comerț.

Theresa May spune ca Brexitul a fost un vot pentru “restaurarea democrației parlamentare si auto-determinării naționale”, un vot pentru o “Mare Britanie globală”.

Unul din principalele obiective ale agendei sale este stabilirea unui acord de liber comerț cu UE, May anunțând ca au avut deja loc discuții in acest sens cu Australia, Noua Zeelanda si India, urmând sa aibă loc discutii si cu China, Brazilia si statele din Golf.

May afirma faptul ca “UK este o democrație multi-rasiala, multi-etnica si multi-religioasă, iar noi suntem mândri de asta”.

Premierul britanic subliniază in repetate rânduri faptul ca UK-ul continua sa susțină cooperarea internațională, amintind importanța organizațiilor internaționale precum NATO, ONU, FMI si Banca Mondiala.

May dorește o globalizare care sa beneficieze pe toată lumea, o redefinire a acestui concept pe care o traduce prin Brexit.

A IV-a revoluție industrială: 

Inteligenta artificiala ca parte a celei de IV-a revoluții industriale deschide drumul către o noua era, era cognitivă.

La ședința despre inteligenta artificiala s-a vorbit inclusiv despre întrebuințarea inteligentei artificiale in specializarea medicala oncologica si specializarea radiologica ducând astfel la o detectie mai rapida a tumorilor si de asemenea la predictibilitatea creșterii tumorilor in timp. Inteligenta artificiala ar putea sa fie soluția problemelor pentru care astăzi nu s-a gasit o rezolvare.

S-a discutat de asemenea aspectul conform căruia inteligenta artificiala nu urmărește înlocuirea inteligentei umane, ci mai de graba o relatie simbiotică între cele doua. Se caută soluții pentru crearea accesibilității inteligentei artificiale întrucât scopul urmărit este întrebuințarea acesteia in toate domeniile.

O reușită a inteligentei artificiale este faptul ca trailerul filmului Morgen este realizat in întregime de supercomputerul Watson.

Un alt produs al acestei revoluții industriale este dezvoltarea turismului spatial unde s-au făcut progrese enorme, unul din principalii investitori din acest domeniu, Virgin Galactic, fiind in etapa de testare a navei. In ciuda faptului ca biletul unei călătorii costa 250.000$, sunt sute de persoane trecute pe lista de așteptare.

Bitcoinul, moneda virtuală este un produs al revoluției industriale.

Peter Smith, CEO Blockchain întrebat despre volatilitatea monedei virtuale spune ca lira este mult mai volatilă astăzi decât bitcoinul, acesta fiind doar mai puțin volatil decât euro. Relația companiei Blockchain cu guvernele este definita de Smith ca fiind “o relație cheie” in succesul acesteia, compania sa având sute de întâlniri anuale cu autoritățile de reglementare si cu factorii de decizie politica.

La ședința pe tema Inițiativei E15 s-au ridicat îngrijorări cu privire la creșterea comerțului care este mai mică decât creșterea PIB-ului, lucru care indica un risc crescut de recesiune.

La ședința pe tema siguranței internaționale, invitații întrebați fiind despre motivele pentru care nu s-a reușit prevzionarea apariția ISIS înainte de anul 2014 sau previzionarea conflictul din Ucraina, Ann Shirley Jackson, președinta Comitetului Consilierilor Intelligence ai fostului Președinte Barack Obama, a spus ca “este vorba despre avansul tehnologiei, multe din cadrele politice si cadrele legale, nereusind sa țină pasul cu cea de-a IV-a revoluție industrială” .

Intr-un fel un schimb mai redus de informații si inclusiv de intelligence între tari duce la nepredictibilitate.

Tzipi Livni, politician israelian, atrage atenția asupra paradoxului coexistenței uriașului avans tehnologic cu barbarismul si extremismul ISIS.

In contextul predictibilitatii se ridica o întrebare conform căreia inteligenta artificiala nu este văzută ca o modalitate pentru reducerea costurilor, dar ca o modalitate pentru companii de a avea un extraordinar avantaj in termeni de competitivitate si anume acela de a prezice viitorul si a reduce riscurile, Jackson confirmand posibilitatea.

In contextul siguranței internaționale, întrebat de Klaus Schwab care sunt principalele obiective ale anului 2017, fostul Secretar al Apărării al SUA din Administrația Obama, Ashton Carter, a răspuns ca înfrângerea ISIS in Siria si Irak trebuie sa reprezinte o prioritate si ca de asemenea, in ciuda acordului nuclear cu Iran, acest acord nu reușește sa rezolve toate diferențele lor si ca un scop ce trebuie inca urmărit este acela al protejarii aliaților din Glof, in special a Israelului. Cu privire la Turcia, Carter raspunde spunând ca “având in vedere poziția strategia ca Turciei, mi-as dori sa facă mai mult in lupta cu ISIS”. Tot el spune ca pentru prima data, in cursul următoarelor săptămâni, urmează sa convoace la Bruxelles o întâlnire a tuturor Miniștrilor Apărării din cadrul coaliției pentru înfrângerea ISIS. Printre cele mai mari riscuri cu care planeta se confrunta in 2017 sunt amintite si migrarea involuntara a refugiaților si atacurile cibernetice.

Un alt subiect discutat la FEM 2017 a fost cel al deșeurilor alimentare. 

Judith Rodin, președinte al Rockefeller Foundation spune ca “vorbim despre o criza de trilioane de dolari care are loc, printre altele, in campurile de cassava din Nigeria, in campurile de orez nedecorticat ale Indoneziei si in culturile de cereale ale SUA, unde o treime din productie ajunge direct la gunoi. Asta este starea lantului de aprovizionare cu alimente in 2016 la nivel global. Toată aceasta mâncare irosită ar putea sa servească drept hrana pentru următoarele doua luni pentru cele 1.2 miliarde de oameni in necesitate”.

Fundația Rockefeller lansează astfel inițiativa YieldWise, o inițiativa de 130 milioane de dolari care are ca scop înjumătățirea deșeurilor alimentare pana in 2030. La aceasta inițiativa se alătura si companii precum Coca Cola, Cargill si Dangote Farms Limited.

In acest sens, joi 19 Ianuarie, a avut loc un eveniment dedicat reciclarii mancarii.

image4De asemenea, teme medicale sensibile si de maxima importantă au fost abordate in cadrul celei de-a 47-a întâlniri anuale de la Davos. Printre acestea se numără vaccinarea împotriva poliomielitei si consecințele acestei epidemii atât in materie de vieți umane cât si consecințele sale financiare alături de o mai apriga lupta împotriva cancerului prin intermediul programului Cancer Moonshot condus astăzi de Joe Biden.

In ședința cu Anthony Scaramucci, consilier al Președintelui Donald Trump, acesta a declarat in urma discursului Președintelui Chinei faptul ca “SUA si China trebuie sa aibă o relație bilaterala puternica” si ca “Administrația SUA nu își dorește un război comercial, ci un proces de comert liber si corect”.

El amintește despre Planul Marshall unde SUA a investit in infrastructura transfrontalieră si a ajutat democrațiile din Vest pentru a crea o piața comuna. Scaramucci subliniază faptul ca “SUA a pus bazele acordurilor comerciale internaționale” si ca acum “Administrația SUA cere doar mai multă simetrie in cadrul acordurilor comerciale”. Asmietria acordurilor comerciale a afectat SUA iar acest lucru a dus la scăderea traiului de viața al americanilor.

Scaramucci susține faptul ca revigorarea economiei SUA prin acorduri comerciale caracterizate prin simetrie va conduce la efecte pozitive asupra economiei mondiale întrucât SUA deține 23,6% din PIB-ul mondial.

“Drumul către globalizare trece pe la angajatul american si clasa mijlocie americană” astfel încât “in mod paradoxal, Președintele Donald Trump poate fi una din ultimele speranțe ale globalizării”, spune Scaramucci.

In contextul discuțiilor despre NATO, el spune ca aceasta organizație a fost înființata ca organizație internațională pentru protejarea democratiilor vestice împotriva unei amenințări a comunismului, amenințarea zilelor de astăzi fiind de fapt radicalismul.

Sistemul bancar mondial, măreț din nou: 

La ședința CNBC despre sistemul bancar mondial participa Brian Moynihan, CEO al  Bank of America, António Horta Osório, CEO al Lloyds Banking Group, Sergio Ermotti, CEO al UBS, Andrey Kostin, președintele VTB si Mary Callahan Erdoes, CEO J. P. Morgan Asset Management.

Aduse in discuție Actul Dodd-Frank si Comitetul de la Basel pentru Supervizare Bancară, invitații au spus ca sunt încrezători ca politica lui Donald Trump va reduce reglementarile financiare stricte adoptate de autoritatiile de reglementare americane conduse de Daniel Tarullo, guvernatorul Rezervei Federale, care au adoptat un set de standarde globale stricte de capital si lichidități aparținând Comitetul de la Basel pentru Supervizarea Bancară, chiar daca aceasta politica poate nu va aduce modificări actului Dodd-Frank semnat de Barack Obama data fiind o posibila lipsa de susținere in Senat. Totuși, ei se bazează pe faptul ca Donald Trump va acorda o mai mare atenție felului in care agențiile de supervizare implementează si interpretează regulile.

“Reglementarile adoptate după Criza Economică Mondiala au făcut ca împrumuturile transfrontaliere sa aibă de suferit, bancile ajungând sa aibă de doua ori mai mult capital decât inainte de criza si de trei ori mai multe lichidități” susține Erdoes. Dar Ermotti spune ca deși se afla intr-o astfel de situație, “suntem sfătuiți sa păstram capitalul si lichiditățile in țara si sa nu facem imprumturi transfrontaliere”.

Ermotti mai susține ca “Politicile monetare pe termen scurt au fost un răspuns adecvat la criza, dar pentru ca nu avem un sistem fiscal in Europa si claritate in sectorul politic, aceasta unealta a creat destule efecte secundare care trebuie sa fie rezolvate”.

S-a discutat si despre o implicare mai activa a politicienilor si a băncilor centrale in contextul documententului 606 elaborat de BIS.

Mary Callahan Erdoes a susținut părerea conform căreia alegerea lui Donald Trump aduce cu sine un impact pozitiv asupra mediului de afaceri. CEO Lloyd Blankfein susține si el acest punct de vedere.

Brian Moynihan, CEO al  Bank of America a declarat : “Imi doresc un sistem reglementat pentru a putea plăti atunci când lucrurile ies prost”, împărtășind totuși viziunea conform căreia mediul de afaceri s-a îmbunătățit, dat fiind faptul ca odata cu alegerea lui Donald Trump acțiunile principalelor bănci ale Americii precum Banca Americii si JPMorgan au crescut cu 25-30%.

In contextul Brexitului, Osório spune ca “Businessul nostru se afla in proporție de 97% in UK, dar este adevărat ca in termeni de operațiuni europene care reprezintă restul procentelor de 3%  căutam filiale in Europa pentru a avea acces la sistemul de plata de acolo”.

Întrucât VTB este încă sub sancțiuni,  Kostin spune ca “ne așteptăm ca Donald Trump sa reducă sancțiunile Rusiei”.

Un raport al Băncii Mondiale arată faptul ca economia Rusiei poate creste acest an cu 1,5 procente.

La ședința despre politica monetară, moderată de Gerard Baker, editor șef al Wall Street Journal, s-a discutat divergenta politicilor monetare care pana nu de mult, păreau a merge in aceeași direcție pastrand totuși grade distincte ale stimulilor.

Mario Mesqiuta, economist șef al Iatú Unibanco aflat in studioul Reuters de la Davos si întrebat fiind despre impactul întăririi dolarului american asupra piețelor in curs de dezvoltare, acesta a spus ca America de Sud per general este mai puțin afectata întrucât beneficiază de stabilizarea economiei in China si de o creștere a prețurilor materiilor prime, in timp ce Mexicul este afectat direct.

Pe 20 ianuarie, in ultima zi a întâlnirii anuale de la Davos a avut loc image3tradiționala conferința de presa pe tema Intalnirii Ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului.

In cadrul întâlnirii anuale au avut loc de asemenea si ședințe speciale cu privire la problemele umanitare si situația dificila din Siria si Irak.

In materie de participare, liderii, fie ca sunt ei lideri de business, lideri politici, lideri de ONG-uri sau lideri in domeniul artei, sunt formatori de opinie, având un uriaș impact asupra societății. La a 47-a întâlnire anuală printre participanți s-au numărat si artiști precum Saba Qaiser, adolescenta pakistaneza, protagonista a documentarului despre crimele de onoare, A girl in the river: The price of forgiveness, Sharmeen Obaid-Chinoy, Forest Whitaker, Haifaa Al Mansoor, Matt Damon, Jamie Oliver si Shakira.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here