Fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, dar şi cel actual, Eugen Teorodovici, au semnat o iniţiativă legislativă, numărându-se astfel printre cei 62 de politicieni ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor, care a votat creşterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianţilor ce trebuie să permită plata cu cardul.
Potrivit acesteia, pragul minim al cifrei de afaceri de care se ţine cont la obligativitatea plăţii cu cardul este majorat de la 10.000 euro pe an, la 50.000 euro pe an, iar suma plătită drept avans de la 200 lei, cât era iniţial, la 100 lei. Această din urmă prevedere nu mai este nici măcar obligatorie, ci opţională, după cum se arată în documentele avizate pozitiv de Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor.
„Au fost realizate aceste modificări întrucât au fost primite mai multe sesizări din partea micilor comercianţi din mediul rural cu privire la faptul că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice care să permită realizarea plăţilor prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Documentul este semnat de senatorul PSD Marius Budăi în numele iniţiatorilor.
Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 alin.(3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată urmează să fie dezbătut în Plenul Camerei Deputaţilor şi, dacă este adoptat, să fie trimis preşedintelui României spre promulgare.
Limitele impuse accentuează economia gri
Potrivit specialiştilor, efectele ridicării pragului pentru acceptarea plăţii cu cardul ar putea fi accentuarea economiei gri, creşterea numerarului aflat în circulaţie şi eliminarea sprijinului oferit autorităţilor fiscale, prin trasabilitatea tranzacţiilor.
În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit unui studiu PwC. Totodată, plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste trei ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană şi la jumătate faţă de media din Europa Centrală şi de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată acelaşi studiu.
În acelaşi timp, economia gri a ţării este estimată la 27,6% din PIB, unul din cele mai ridicate din UE. În schimb, nivelul de colectare a taxelor este unul din cele mai reduse din Uniune.
Mastercard: Pragul de 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii cash-back
Mastercard, care a fost încă de la început şi este în continuare un susţinător al legii cash-back, consideră că majorarea pragului până la 50.000 de euro elimină principalul efect benefic al legii, şi anume incluziunea financiară în mediul rural.
Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România, face următoarele precizări legate de consecinţele creşterii cifrei de afaceri minime de la care comercianţii sunt obligaţi să accepte plata cu cardul:
*În primul rând, vorbim despre modificarea unei legi adoptate în unanimitate de Parlament, prin iniţierea proiectului de modificare, la nici trei luni de la intrarea ei în vigoare.
*De asemenea, nu au fost multe cazuri când o măsură adoptată de către autorităţi să fie dată drept exemplu de bune practici pe plan extern, cum s-a întâmplat în cazul acestei legi. Ţări precum Franţa, Germania şi Marea Britanie iau în considerare adoptarea unor măsuri similare pe modelul celei din România.
*Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare indică legea cash-back drept exemplu de bune practici şi studiu de caz.
*Creşterea pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii, în contextul în care doar 17% dintre comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 şi 100.000 euro pe an.
*Prin măsura adoptată în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, impactul legii se reduce semnificativ. 73% din totalul comercianţilor autorizaţi – potrivit datelor furnizate de către ANAF – nu vor fi obligaţi să accepte plăţi prin intermediul cardurilor. • Majorarea cifrei de afaceri anuală la 50.000 de euro va adânci decalajul economic, social şi tehnologic între polii de dezvoltare (cele câteva mari oraşe din România), micul urban şi mediul rural.
*Utilizatorii de carduri din mediul rural şi din urbanul mic (pensii, beneficii sociale, subvenţii APIA) nu vor putea în continuare să plătească cu cardul la comerciant.
*Va fi înlăturat impactul pozitiv asupra economiei, în ansamblul ei: prin accentuarea economiei gri, creşterea numerarului aflat în circulaţie şi eliminarea sprijinului oferit autorităţilor fiscale, prin trasabilitatea tranzacţiilor. Dintre cele 10 măsuri concrete de reducere a economiei gri propuse de Mastercard Guvernului la finalul anului 2014, legea cash-back era singura implementată. Însă, prin creşterea pragului la 50.000 de euro, impactul legii este anulat. În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului „Impactul plăţilor electronice asupra economiei”, realizat de PwC la comanda Mastercard.
*Plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, şi la jumătate faţă de media din Europa Centrală şi de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată acelaşi studiu.
*România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, faţă de 28,4%, cât avea în 2013 – şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată. Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte ţări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE.
*Prin extinderea obligaţiei de a pune la dispoziţia clienţilor serviciul de plată cu cardul şi menţinerea pragului la echivalentul în lei a 10.000 de euro, numărul agenţilor economici care oferă acest serviciu ar creşte de la 69.842 la 138.134. Veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.
*Stabilirea unui prag de 50.000 de euro nu este o măsură de sprijin a micilor comercianţi, ci o măsură care va încuraja comerţul neloial, practicat de cei ce eludează obligaţiile fiscale ce le revin. Sprijinul acordat IMM-urilor şi micilor antreprenori este un obiectiv major al Guvernului, fiind adoptate şi implementate o serie de măsuri şi programe importante în sprijinul acestora.
Mastercard reaminteşte că legea cash-back este o lege care s-a bucurat de sprijinul autorităţilor din România – Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Banca Naţională a României, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – şi al întregii industrii. Nu în ultimul rând, Guvernul României a emis, la mijlocul lunii mai, un punct de vedere legat de extinderea legii cash-back pentru comercianţii cu ridicata şi prestatorii de servicii: „Extinderea obligaţiei de a pune la dispoziţia cumpărătorilor posibilitatea de a plăti cu cardul şi pentru operatorii care desfăşoară activităţi de comerţ cu ridicata, precum şi a celor care desfăşoară activităţi de prestări servicii este justificată, având în vedere necesitatea asigurării unui tratament egal, nediscriminatoriu între diferitele categorii de comercianţi”.
Astfel, Executivul considera drept injust ca un comerciant cu amănuntul a cărui cifră de afaceri se situează peste plafonul stabilit de lege (10.000 de euro) să fie obligat să pună la dispoziţia clienţilor POS, iar un restaurant, un hotel sau un comerciant cu ridicata să nu aibă această obligaţie.
Toate detaliile pe:
