Controlorii de trafic asistă neputincioși la prăbușirea companiei ROMATSA

0
565

Regia Autonomă Administrația Romănă a Serviciilor de Navigație Aeriană – ROMATSA, compania de stat care acordă cele mai mari salarii, se află pe marginea prăpastiei din cauza acumulării unor datorii apărute ca urmare a pierderii de către statul român a unui proces cu frații Micula și din cauza degradării continue a relațiilor patronat-sindicate în ultimii cinci ani de zile.

O companie roasă din interior

La ROMATSA a fost depășită limita maximă de cheltuieli aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli, iar indicatorii de performanță nu au fost îndepliniți. Noul ministru al Transporturilor, Lucian Bode, a dezvăluit că societatea are conturi proprite iar datoria se ridică la aproape 400 milioane de euro. „În ceea ce privește Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, datoria este de 394,9 milioane de euro, vorbim de procesul câștigat de frații Micula, 395 de milioane de euro. Aceștia au câștigat procesul împotriva statului român, 84,5 milioane de euro. Până la 395 de milioane sunt penalități, dobânzi și penalități”, a afirmat Bode, în cadrul ceremoniei de predare-preluare a mandatului pentru Ministerul Transporturilor. Acumularea acestei datorii și poprirea conturilor nu se pot imputa în niciun caz ROMATSA pentru că este victima incompetenței autorităților române, indiferent de cine s-a perindat la putere în ultimele două decenii. Dar ROMATSA a fost roasă și din interior de un conflict ce a izbucnit în 2015 și care nici azi nu este reglat. Conform unui raport al Curții de Conturi, regia aflată în subordinea Ministerului Transporturilor nu a reușit în toate cazurile instituirea unui climat favorabil negocierii cu partenerul social în scopul încheierii contractelor colective de muncă aplicabile la nivel de unitate și evitarea declanșării conflictelor colective de muncă. Raportul amintit menționează faptul că oricând există riscul declanșării unei greve care ar duce la perturbarea traficului aerian.

Datorii care nu i se impută

De unde a apărut datoria? De la o decizie favorabilă dată în luna septembrie cetățenilor suedezi de orginie română Victor și Ioan Micula de către Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington în procesul intentat statului român în ceea ce privește recunoașterea și punerea în executare a unei decizii din a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia. În 2013, ICSID a obligat Bucureştiul să plătească despăgubiri de circa 376 de milioane de lei (84 de milioane de euro), la care se adaugă penalităţi, în urma sistării unui program de facilităţi fiscale acordate fraților Micula. Un an mai târziu, Comisia Europeană a informat autorităţile române că orice plată de despăgubiri ar constitui un ajutor de stat şi că trebuie comunicată Comisiei. La scurt timp după aceea, Bucureștiul a informat CE că a plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA. Suma compensată a fost de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferenţa unei persoane fizice (fraţilor Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate). Răspunsul Bruxelles-ului a fost unul crut. Comisia Europeană a declanşat procedura de infrigement împotriva României, pe motiv că a semnat un contract bilateral de investiţii cu Suedia care încalcă acquis-un comunitar. În baza acelui contract, semnat în 2003, fraţii Micula, proprietarii European Drinks, au acţionat statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington pretinzând daune pentru lipsa de transparenţă şi lipsa de protecţie a investiţiilor pe care le-au făcut în România. Bruxelles-ul a solicitat României să renunţe la tratatele bilaterale de investiţii încheiate înainte de extinderea UE, la 1 iarnuarie 2007.

La finele lui 2015, Curtea Constituţională de la Bucureşti a respins excepţia de neconstituţionalitate privind legislaţia în baza căreia statul român a făcut plata dispusă de tribunalul de Washington. Având în mână această hotărâre, Ministerul de Finanţe a decis să nu mai plătească nimic fraţilor Micula. Numai că aceștia au trecut la executarea statului român apelând la instanţe din alte state pe al căror teritoriu există bunuri ale statului român, şi s-au îndreptat şi asupra conturilor ROMATSA deschise la Eurocontrol, Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene. Astfel, la începutul lui septembrie 2015, în urma deciziei unui executor belgian, conturile ROMATSA au fost poprite.

De unde a pornit totul

În anii ’90, frații Micula au făcut investiții în regiunea defavorizată Ștei-Nucet. Legislația din vremea respectivă stipula că oricine investea într-o astfel de regiune primea ajutoare de stat. Oficiul Concurenței, instituție înființată în baza unei legi din1996, a constatat că firma European Drinks, creată de cei doi frați, a primit prea multe facilități, care au afectat apoi concurența. Pe vremea Guvernului Năstase, alte două firme controlate de frații Micula, Multipack şi Starmill, au primit certificatul de investitor permanent, purtător de ajutor de stat. În 2003, fraţii Micula, care au renunțat în anii ’90 la cetățenia română în favoarea celei suedeze, au intrat sub protecţia Tratatului Bilateral semnat de România şi Suedia. Acest document avea o clauză de soluţionare a litigiilor dintre stat şi investitor – ISDS. Prin aceasta România garanta investitorilor suedezi „condiţii corecte şi echitabile” pe teritoriul său şi viceversa. Guvernul Năstase a eliminat însă stimulentele cu excepţia impozitului pe profit, dar  fraţii Micula încă nu sunt atinși. Ceva mai târziu, când la Palatul Victoria era Călin Popescu Tăriceanu s-au eliminat complet respectivele stimulente. Fraţii Micula au reacționat și au dat în judecată statul român la Curtea de Arbitraj de la Washington. Ei au invocat faptul că au  făcut investiţii în zona defavorizată Ştei-Nucet din judeţul Bihor în condiţiile în care statul român s-a angajat să le ofere stimulente prevăzute de o ordonanţă din 1998. Curtea de Arbitraj a obligat România în 2013 să îi despăgubească pe cei doi investitori cu 178 milioane de euro pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de o schemă de ajutor prevăzută pentru investitorii străini. În acel moment, fraţii Micula au pus sechestru pe acţiunile statului la Petrom. În vremea Guvernului Ponta II, s-a încercat compensarea sumei cu datoriile pe care firmele fraţilor Micula le aveau către buget . Dar, acţiunea s-a lovit de opoziţia Comisiei Europene, care a considerat măsura un ajutor de stat incompatibil şi a cerut României recuperarea sa.

Degradarea relației patronat-sindicate

ROMATSA a devenit victima perfectă a unui război în care nu a făcut parte. Însă, degradarea a venit și din interior, iar raportul Curții de Conturi amintit spune explicit ce s-a întâmplat din 2015 încoace. Înainte de a cita din respectivul document, să spunem că Regia Autonomă „Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian” oferă salarii lunare de minim 28.000 de lei. Cu toate acestea, în urmă cu cinci ani a izbucnit un conflict de muncă din cauză că sindicatele nu au fost mulțumite cu modificarea raporturilor de muncă. Potrivit raportului Curții de Conturi, încetarea valabilității Contractului Colectiv de Muncă 2014/2015 începând cu data de 31 mai 2015 a impus demararea negocierilor pentru semnarea unui nou contract colectiv de muncă. Pe fondul nemulțumirilor partenerului de dialog social legate de modificarea raporturilor de muncă generate de noua organigramă și de nesoluționarea integrală a revendicărilor formulate, conducerea ROMATSA nu a reușit evitarea declanșării conflictului colectiv de muncă. La 9 iunie din acel an a fost declanșată greva. Conflictul de muncă a încetat după schimbarea conducerii executive și ca urmare a faptului că Sindicatul Serviciilor de Trafic Aerian din România (ATSR) a renunțat la grevă, odată cu încheierea la data de 31 august 2015 a Contractului Colectiv de Muncă 2015/2017. Printr-o hotărâre a Consiliului de Adminsitrație din 28 august 2015 a fost aprobată o nouă organigramă, cu aplicabilitate de la data de 1 septembrie 2015, prin care s-a revenit asupra deciziei de desființare a Direcției Regionale București. Pentru scrut timp, conflictul s-a aplanat. Prin noul CCM părțile semnatare au convenit ca valabilitatea acestuia pentru o perioadă de doi ani să fie afectată de condiția suspensivă a negocierii și încheierii unui act adițional cu privire la drepturile bănești ale salariaților, până la data de 31 mai 2016. Neîndeplinirea acestei condiții afecta valabilitatea CCM până la 31 august 2016, urmând să înceapă negocierea pentru un nou CCM, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 62/2011 a Dialogului social. Doar că părțile nu s-au mai înțeles asupra revendicărilor formulate de Sindicatul ATSR, și la data de 31 octombrie 2016 conducerea ROMATSA a fost notificată cu privire la declanșarea unui nou conflict colectiv de muncă, în cadrul căruia în data de 12 mai.2017 a fost declarată grevă de avertisment, iar în data de 30 mai 2017 greva propriu-zisă.

Un prim război pierdut

ROMATSA a formulat acțiune în instanță în contradictoriu cu Sindicatul ATSR, solicitând ca prin hotărârea ce urma să se pronunțe să se constate ca nelegală greva de avertisment și greva propriu-zisă și să se dispună încetarea conflictului colectiv de muncă declanșat de sindicatul ATSR. În vederea soluționării cauzei civile, instanța a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Transporturilor în sprijinul reclamantei, având în vedere atribuțiile legale ale ministerului privind adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli, precum și faptul că intervenientul accesoriu a fost invitat la negocieri.

Acțiunea a fost soluționată nefavorabil pentru ROMATSA, prin Sentința Civilă nr. 3930/30.05.2017 de Tribunalul București. Împotriva soluției Tribunalului, Transporturile au  formulat cerere de apel la Curtea de Apel București. Deoarece ROMATSA nu a înțeles să exercite calea de atac a apelului, prin Decizia Civilă nr. 4162/06.09.2017 apelul declarat de autoritatea publică tutelară a fost respins. După expirarea valabilității CCM, drepturile colective ale salariaților au fost acordate în continuare în baza hotărârilor adoptate de CA în acest sens. Prin Convenția nr. 11043/30.05.2017, organizatorii grevei au convenit cu angajatorul suspendarea temporară a acesteia și continuarea negocierilor, precum și reluarea grevei în cazul eșuării negocierilor, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăzute de lege.

A crescut traficul aerian deasupra României

Șefii sindicatului susțineau atunci că greva nu se referă la salariile angajaților ROMATSA ci la situația regiei, aflată în prag de faliment. „Regulamentele Europene 390 şi 391 din 2013, obligă toate organele de trafic din Europa la înaintarea unui plan de performanţă, în esenţă o politică a costurilor bazată pe o multitudine de criterii. Pentru respectarea acestor regulamente, ROMATSA a fost obligată în anul 2014 să depună la Comisia Europeană un buget de venituri şi cheltuieli pe următorii 5 ani, respectiv pentru 2015-2019. Acest buget trebuia întocmit pe baza unor prognoze primite de la Eurocontrol care evidențiau o creştere semnificativă a traficului aerian în următorii 5 ani. Peste aceste previziuni primite deja, mai apare o creştere prin închiderea spaţiului aerian din Ucraina şi deasupra Mării Negre. Eurocontrol atrage atenţia că va mai există o creştere suplimentară a traficului de 7% anual pe următorii 7 ani (începând cu septembrie 2014 ). Pe baza acestor date managementul Romatsa realizează în 2014 un plan eronat! O prima eroare: prognozează o creştere a traficului, dar o scădere a costurilor. Această creştere este prognozată greşit! În loc să pornească calculele de la 4,18 milioane de unităţi de trafic aferente anului 2014, porneşte de la 4,01 milioane ajungând la 4,43 milioane în anul 2019, fără a adaugă şi cei 7 % apăruţi ulterior. Un prim rezultat al acestei erori de prognoza este faptul că în 2015 s-au realizat 4,57 milioane unităţi de trafic, depăşind astfel chiar din primul an, prognoza… pentru 2019! O a doua eroare: lipsa unei politici de personal. Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) sesizase nonconformităţi asupra lipsei personalului operativ. ROMATSA nu ţine cont de acestea, nu ţine cont de creşterea traficului şi nu prevede nici o suma de bani necesară noilor angajări de controlori de trafic,pentru a căror pregătire sunt necesari 3-5ani”, au spus atunci reprezentanții ATSR.

Obținerea unui acord cu organizația sindicală s-a dovedit a fi o sarcină dificilă pentru conducerea ROMATSA, se arată în raportul Curții de Conturi, și în contextul în care, prin contractul colectiv de muncă anterior, patronatul a acceptat acordarea unor drepturi către sindicate superioare reglementărilor legale și care au creat premisele afectării autorității conducerii în coordonarea activităților și luarea deciziilor manageriale. Orice propunere de modificare a clauzelor CCM în sensul diminuării prerogativelor sindicatului ar putea fi percepute de partenerul social ca o încercare de îngrădire a drepturilor obținute deja prin consens cu patronatul și consemnate în contractele colective de muncă anterioare.

Costurile de personal

Costurile de personal dețin ponderea cea mai mare în totalul costurilor realizate, respectiv: 69,91% din totalul costurilor realizate în anul 2015, 69,54% din totalul costurilor realizate în anul 2016, respectiv 70,38% din totalul costurilor realizate în anul 2017, cu mențiunea că aceste procente se majorează dacă sunt luate în calcul și sumele aferente suplimentărilor de provizion pentru beneficiile salariaților (pensii și jubiliare). Creșterea costurilor totale realizate de ROMATSA de la 627.222 mii lei în anul 2015 la 729.739 mii lei în anul 2017, respectiv cu 16,34% (102.517 mii lei), a fost generată în principal de: majorarea costurilor de personal cu suma de 12.344 mii lei în anul 2015 față de anul 2014 (2,90%), cu suma de 34.071 mii lei în anul 2016 față de anul 2015 (7,77%) și respectiv cu suma de 41.026 mii lei în anul 2017 față de anul 2016 (8,68%); creșterea sumelor aferente provizioanelor pentru beneficii angajați (pensie și jubiliare) de la 23.462 mii lei în anul 2015 la 64.028 mii lei în anul 2017, respectiv o creștere de 173%; nerealizarea amortizării și a sumelor aferente costului capitalului, se arată în raportul mai sus menționat.

Creșterea costurilor de personal în perioada 2015-2017 a fost generată în principal de drepturi de natură salarială ce au fost acordate prin contractele colective de muncă (CCM 2014- 2015 înregistrat la ITMB sub nr. 184/21.05.2014, respectiv CCM 2015-2017 înregistrat la ITMB sub nr. 309/31.08.2015) la un nivel superior celor din contractele anterioare.

Plata controlorilor de trafic funcționează după logica dată de Eurocontrol în sensul că aceștia trebuie să aibă salarii suficient de bune pentru ca atunci când sunt la muncă să nu se gândească cum îşi plătesc facturile, unde locuiesc sau ce pun pe masă iar dacă le zboară mintea la grijile zilnice riscă să dirijeze aiurea avioanele şi să le ciocnească între ele. Regia nu consumă resursele statului român ci dă prin taxe și impozite. Cei care doresc să profeseze meseria de controlor de trafic în România sunt acceptați de Eurocontrol, nu de ROMATSA.

Salarii mai mari și performanțe mai mici

Un alt raport al Curții de Conturi apărut în primăvara acestui an, menționa faptul că la ROMATSA, compania care plătește salariii uriașe, s-a depășit limita maximă de cheltuieli aprobată prin bugetul de venituri și cheltuieli iar indicatorii de performanță nu au fost îndepliniți. Neregulile și erorile identificate la regie se referă, în principal, la reflectarea incorectă a unor sume cu impact asupra situațiilor financiare, la desfășurarea defectuoasă a procesului de inventariere, neîncadrarea în indicatorii economico-financiari aprobați prin buget, precum și la neactualizarea valorii bunurilor din domeniul public al statului. La execuția bugetară din exercițiul financiar 2016 s-a constatat depășirea limitei maxime a cheltuielilor totale aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli al entității, precum și nerealizarea unor indicatori de performanță programați, în sumă totală de 206.178 mii lei, detaliată după cum urmează: cheltuielile realizate au depășit limita cheltuielilor totale aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli al entității cu suma de 123.829,5 mii lei; indicatorul „Rezultatul brut (profit/pierdere)” a înregistrat o nerealizare de -80.246 mii lei (-77,00%); nivelul creanțelor restante aprobate prin buget a fost depășit cu 2.102,6 mii lei (107,45%).

S-a mai constatat că ROMATSA, prin conducătorul acesteia, nu a evaluat în exercițiile financiare 2016 și 2017 activitatea persoanelor care au exercitat CFPP, nerespectându-se astfel prevederile art. 9 alin (8) din OG nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora evaluarea activității persoanei care desfășoară activități de control financiar preventiv propriu se face anual, de către conducătorul entității publice, cu acordul entității publice care a avizat numirea, prin calificative, pe baza informațiilor cuprinse în rapoartele auditului public și în rapoartele Curții de Conturi, unde este cazul. În ceea ce privește sistemul de control intern managerial s-a constatat implementarea parțială a Standardului 1 – Etica și integritatea, iar, referitor la auditul intern, s-a constatat că auditorii interni ai entității nu au efectuat numărul minim de zile de pregătire profesională.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ