Cancelarul german Angela Merkel, a declarat că prim ministrul, Mark Rutte a avut un „comportament copilăresc” în cadrul întâlnirii pe tema noului buget al Uniunii Europene care a eșuat săptămâna trecută, conform publicaţiei olandeze Volkskrant.
Ţările de Jos, Danemarca, Suedia și Austria au format un bloc de patru țări, denumit „frugal four”, care insistă ca bugetul Uniunii la fie constituit tot pe baza unei contribuţii de 1% din PIB, chiar dacă Marea Britanie a ieşit din blocul comunitar. Atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul spun că nivelul contribuţiei la buget trebuie să crească procentual. Merkel nu a fost singurul lider care s-a arătat iritat de refuzul premierului Rutte. Președintele Uniunii Europene, Charles Michel, a descris refuzul premierului Rutte drept „aroganță”, în timp ce liderul spaniol Pedro Sanchez a spus: „Oare Rutte își dă seama că eu reprezint mult mai mulţi oameni decât cele 4 ţări, adunate laolaltă, care se opun? Orice lucru are un preț și există suficiente moduri în care şi Bruxelles-ul poate să muște”. Cu toate acestea, oficialii europeni sunt conștienți de faptul că Rutte este reținut din cauza problemelor interne. „Vom lăsa praful să se aşeze”, a declarat un alt diplomat. „În final, Țările de Jos vor accepta propunerea în timpul noului summit al UE.” Potrivit site-ului EU Observer, cei patru membri „frugal four” au identificat aproximativ 20-26 miliarde de euro care ar putea fi economisite prin reducerea programului Erasmus, destinat schimbului de studenți între țarile comunitare și prin reducerea numărului de bilete gratuite, Interrail. În schimb, au refuzat să accepte o propunere de compromis venită din partea preşedintelui Michel, care le-ar fi permis să își păstreze rabaturile și să reducă creșterea planificată a planurilor de cheltuieli. Michel va organiza o serie de discuții informale cu toate statele membre, înainte de a conveni o nouă data pentru discutarea bugetului U.E.
“Diferențele de opinii sunt încă prea mari“, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, după întâlnire.
“Avem nevoie de mai mult timp“, a declarat reporterilor președintele Consiliului UE, Charles Michel. „Știam că negocierea bugetului UE va fi foarte dificilă, mai ales după Brexit în urma căruia a rămas o gaură 60-75 miliarde de euro”, a adăugat acesta.
Majoritatea țărilor au respins deja propunerea prezentată de preşedintele Michel, prin care erau stabilite cheltuielile globale la 1,074% din venitul brut al UE.
Discuțiile s-au blocat din cauza poziţiei grupului denumit „Frugal Four”, alcătuit din patru ţări bogate ale Uniunii, Ţările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia care au cerut limitarea cheltuielilor la 1,0%. Pe de altă parte un grup de 17 state membre, numit „prietenii coeziunii”, ar fi dorit o creştere a investițiilor, până la 1,3% din veniturile Uniunii.
Pentru a ajunge nivelul propus al cheltuielilor, de 1,074%, Comisia Europeană a redus multe dintre programele de cercetare și inovare, în domeniul spațial, apărare și bună vecinătate, un program de convergență pentru țările care încă nu sunt în zona euro și unele marje de siguranță planificate în buget.
În mod esențial pentru plătitorii care beneficiau de rabaturi, corecții financiare obţinute iniţial de Marea Britanie, propunerea comisiei a cuprins şi o prevedere prin care acestea rămâneau neschimbate. Pe baza propunerii, Austria ar fi primit 100 milioane euro suplimentari, Olanda ar fi putut sa păstreze o sumă mai mare din taxele fiscale colectate în numele UE, în porturile sale, în timp ce Danemarca și Suedia ar fi obţinut corecții pentru susținerea bugetului zonei euro.
O altă ajustare cheie ar fi fost limitarea uneia dintre așa-numitele „resurse proprii” din bugetul UE, contribuțiile statelor membre din sistemul de comercializare a emisiilor (ETS).
La finalul summit-ului, liderii UE s-au întrunit vineri seara, timp de 25 de minute pentru a respinge cifrele propunerilor atât pentru plăţile nete cât şi pentru programele de coeziune. “Propunerea de buget nu a fost susținută de nicio parte”, a declarat premierul croat, Andrej Clenkovic, referindu-se la cele două grupuri de țări.
Toţi liderii UE au resimţit o stare de frustrare, la finalul celor două zile de discuții.
“Sincer, astăzi s-au luat in discuţie prea multe linii roșii”, a declarat Merkel după ședință, referindu-se la pozițiile dure abordate de statele membre. Ţările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia s-au blocat în propriul refuz, în ciuda promisiunilor obţinute de menținere a marjelor de rabat.
După întâlnire, premierul luxemburghez Xavier Bettel a declarat: “Conceptul meu de proiect european este diferit de cel prezentat de premierul olandez Mark Rutte. Eu văd UE ca pe o șansă și nu ca pe un proiect de lege. Nu văd de ce ar trebui să tăiem programul Erasmus pentru a oferi marje de rabat celorlalți.”
Pe de altă parte, Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, părea ceva mai optimistă: „Uneori lucrurile au nevoie de timp pentru a ajunge la maturitate. Nu ne-am înţeles, încă, dar suntem pe drumul cel bun”, a declarat domnia sa.
