Tarom, o companie mamut unde nimeni nu se atinge de posturile confortabile pentru clientela politică şi nu se cere performanţă sau rezultate, zboară cu turbulenţe spre faliment

După mai bine de patru ani de management privat, conducerea Tarom a înregistrat pierderi totale de peste 65 milioane euro. Din noiembrie 2012, Tarom a avut patru manageri privaţi, pe Christian Heinzamnn, Gabriel Stoe, Dan Iulius Plaveti şi Eugen Davidoiu. Niciunul dintre manageri nu au reuşit să conceapă o strategie viabilă, o grilă de salarizare, să oprească migraţia specialiştilor şi să implementeze un program de schimbare a flotei.

Anul trecut,Tarom a înregistrat pierderi de circa 25 milioane de lei, comparabil cu cifrele raportate în anul 2015, când oficialii operatorului aerian au anunţat un minus de aproximativ 27 milioane de lei.

Escaladarea pierderilor financiare a fost încetinită de retragerea celor mai mari avioane din flotă, respectiv cele două Airbus A310, aeronave care ar fi produs alte pierderi de câteva milioane lei lîn ultimele luni ale anului trecut.

Avioanele transoceanice trebuie vândute până la sfârşitul anului

Conform specialiştilor din industria aviaţiei, conservarea celor două aeronave a costat aproximativ 50.000 de euro. În prezent, odată cu reevaluarea activelor din anul 2015, cele două avioane retrase de oficialii Tarom sunt evaluate la circa 9,3 milioane euro.

În prezent, Tarom operează zborurile externe şi interne cu o flotă compusă din numai 21 aeronave. Mai exact, Tarom deţine 12 avioane cu motoare jet şi nouă aeronave ATR. Dacă în cele mai mari avioane din flota TAROM încap 134 de pasageri, ceilalţi operatori din piaţa folosesc aeronave cu o capacitate de cel puţin 180 de pasageri, ambele tipuri de aeronave având acelaşi consum de carburant.

 „Aceste aeronave trebuie vândute până la sfârşitul anului pentru că sunt scadente la reparaţii. Costurile de mentenanţă pentru următorii doi ani se ridică la circa 20 milioane de euro pentru cele două Airbus A310. Valoarea curentă pentru fiecare aeronavă este estimată, conform cataloagelor de specialitate, la 2-2,5 milioane de euro. Astăzi doar Iranul, armata canadiană şi unele companii cargo utilizează acest tip de avion, au explicat surse din cadrul companiei.

Ministerul Transporturilor amână modernizarea flotei

Declaraţia ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, din care înţelegem că se vor cumpăra 30 de avioane pentru TAROM, rămâne un vis frumos pentru guvernul Grindeanu, după ce oficialii MT au amânat achiziţa unor aeronave care ar fi putut zbura în orarul de vară anunţat de operatorul aerian.

 Pentru a creşte capacitatea de transport a operatorului aerian, conducerea Tarom, la sfârşitul anului trecut, a propus Ministerului Transporturilor mai multe variante pentru achiziţia de avioane în sistem de leasing operaţional.

„Ministerul Transporturilor a primit mai multe variante pentru achiziţia aeronavelor în sistem de leasing operaţional. Cel mai profitabil era să fie închiriate două aeronave Airbus A320 cu 180 de locuri fiecare. Chiria ar fi costat aproximativ 300.000 euro/lună, pentru a putea fi folosite în programul de vară. S-a amânat însă decizia. Dacă ar fi prevăzuţi bani în buget pentru dezvoltarea capacităţii de transport atunci Tarom poate spera că se apropie de pierderi zero în 2017. Cu cele 21 de avioane nu are nicio şansă să reducă pierderile“, au mentionat aceleasi surse din Ministerul Transporturilor.

În a doua parte a acestui an şi în 2017, aeronavele Tarom intră într-un program de revizie legat de motoare şi tren de aterizare, costurile acestor revizii fiind suporate de companie. „Zeci de milioane de euro costă aceste revizii“, au mai explicat sursele din cadrul MT.

Sporurile la salariu de la Tarom, stipulate prin CCM

O altă problemă a companiei Tarom este contractul colectiv de muncă prin care întreţine un aparat stufos de angajaţi promovaţi cu pile. Prin contractul colectiv de muncă, salariaţii Tarom beneficiază de diverse sporuri:

Sporul de stres în cuantum de 10%, sporul pentru condiţii grele de muncă în cuantum de 10 %, sporul pentru condiţii periculoase de muncă în cuantum de 10%, sporul de aviaţie în cuantum de 20%, toate calculate la salariul de încadrare lunar negociat. In plus angajaţii încasează şi spor de radiaţii cosmice în cuantum de 10%.

Tot prin CCM, salariaţii beneficiază de sporuri diferite dacă zboară deasupra apei sau deasupra uscatului. Sporul de zbor deasupra apei ar fi mai mare, iar acest bonus a fost introdus în contract din perioada în care Tarom efectua zboruri transoceanice.

În acest moment,  Tarom este compania cu cei mai mulţi angajaţi la birouri raportat la numărul de pasageri şi numărul de avioane.

Mai exact peste 1.800 de oameni sunt plătiţi de Tarom să umple, să asigure întreţinerea şi să piloteze 12 avioane cu motoare jet şi nouă aeronave cu motoare cu elice.

Unul dintre departamentele problematice ale companiei ­Tarom este aşa numitul departament Comercial, cu o structură de aproximativ 270 de persoane, conform organigramei de pe site-ul Tarom. Acest departament nu reuşeşte să controleze eficient şi profesionist flota de aeronave, tarifele, gradul de încărcare al aeronavelor şi să gestioneze capacitatea de transport avioanelor.

Program de lucru de doar 7 ore pentru angajatii de la departamentul tehnic

În cadrul Tarom, în ultimii 15 ani, sindicatele au făcut legea având grijă să negocieze contracte colective de muncă în care să-şi bată în cuie un program de lucru de şapte ore pentru angajaţii de la departamentul tehnic. În prezent, angajaţii de la tehnic au un program de şapte ore cu pauza de masă inclusă.

„Foştii directori Tarom au cerut un program flexibil în hangar pentru că dacă o aeronavă, prezintă o defecţiune vineri la ora 15.00, până luni nu o repară nimeni. Compania Tarom are nevoie de un director general care să creeze stabilitate şi  să mobilizeze angajaţii de la departamentul Tehnic care se uită la ceas să vadă cât mai este până la ora 16:00“, spuns sursele din industria aviaţiei.

Dezastrul, ascuns de catre Ministerul Transporturilor

Conducerea Ministerului Transporturilor refuză, de mai mult timp sa dea date privind estimările financiare ale companiei Tarom pentru anul trecut, strategia de operare a companiei aeriene pentru anul acesta şi structura de personal mult prea încărcată şi ineficientă.

Tarom, chiar dacă este o companie cu acţionar majoritar Ministerul Transporturilor, nu răspunde nici întrebărilor privind măsurile luate faţă de personalul neperformant, concedierile de anul trecut şi planurile pivind cele două avioane Airbus A310. Rămâne de văzut cât şi cum va mai reuşi să supravieţuiască compania.