Anchetarea primarilor și a președinților de consilii județene va fi îngreunată, iar răspunderea va fi pasată spre funcționarii din subordinea lor, potrivit unui act normativ care a intrat, recent, în vigoare.
Parlamentul Romaniei a aprobat o modificare la Legea administrației locale prin care actele autorităților locale pot fi adoptate fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere al legalității și acestea produc efecte juridice depline. Proiectul de lege a fost aprobat de Senat, iar legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și a fost publicată, recent, în Monitorul Oficial.
Senatorii au decis că aleșii locali nu vor mai putea fi anchetați pentru oportunitatea actelor emise.
„Aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţine exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive şi nu pot face obiectul controlului altor autorităţi“, menționează un alt articol al proiectului votat de Senat. Practic,senatorii au transpus în practică o promisiune mai veche a lui Liviu Dragnea către aleșii locali ai PSD. „De prea multe ori majoritatea instituţiilor publice de control din România, Curtea de Conturi, parchete, alte instituţii au venit să întrebe primarul de ce a făcut drumul ăla, nu celălalt“, a precizat Liviu Dragnea.
Mai mult, actele autorităților administrației locale angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean care au emis avizele cu încălcarea prevederilor legale.
„Actele autorităţilor administraţiei publice locale aprobate sau emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii produc efecte juridice depline, iar în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată răspunderea juridică a semnatarilor“, mai menționează actul normativ. De altfel, un alt articol menționează că aleșii locali și persoanele împuternicite de aceștia „investesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuțiilor care le revin potrivit legii“.
Anterior acestui act normativ, un proiect de hotărâre de consiliu general sau local nu putea fi pus pe ordinea de zi dacă nu avea nota de fundamentare și nu devenea hotărâre dacă nu era contrasemnat de secretarul general, pentru legalitate.
Potrivit noului act normativ, refuzul funcționarilor publici și al personalului contractual de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum și eventualele obiecții cu privire la legalitate se fac în scris și se înregistrează într-un registru special. Funcționarii care refuză să semneze sau care prezintă obiecții cu privire la legalitate, „fără acoperire susținută de temeiuri juridice“, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condițiile legii.
Actul normativ a intrat în vigoare în condițiile în care Ministerul Dezvoltării a aprobat pe 15 iunie mai multe alocări prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 2.
Programul este în valoare de 30 de miliarde lei și vizează finanțarea a 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective.
Proiectul de lege a fost inițiat de mai mulți parlamentari liberali, dar amendamentele cele mai controversate au fost inițiate de PSD. Proiectul a fost votat de PSD, PNL, UDMR, ALDE și PMP, doar USR fiind împotrivă. Ulterior, președintele Klaus Iohannis l-a promulgat, fără a-și folosi dreptul de a cere Parlamentului o singură dată reexaminarea actului normativ.
