Un condamnat penal definitiv le ţine cursuri viitorilor jurişti şi magistraţi care acum studiază la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Deşi Carta Universitară spune că astfel de oameni sunt „nedemni” să profeseze, Codul Muncii permite fără nicio oprelişte situaţii de acest gen.
Aurel-Jean Andrei (52 de ani) este lector universitar la Facultatea de Drept, Departamentul de drept public, al Universităţii Bucureşti (UB). În luna februarie 2019, Aurel Jean a fost condamnat definitiv la 2 ani cu suspendare pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
Concret, lectorul a fost notarul care a autentificat diferite tranzacţii în celebrul dosar al retrocedărilor de terenuri de la Constanţa, în care Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani, Cristian Borcea şi Nicuşor Constantinescu la 5 ani de închisoare, iar Dragoş Săvulescu la 5,6 ani de închisoare cu executare.
Deoarece procesul a durat mai bine de 10 ani, Aurel-Jean Andrei a scăpat de acuzaţiile de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals în formă continuată, fiindcă acestea s-au prescris.
Imediat după condamnarea sa, conducerea Facultăţii de Drept anunţa că va lua în discuţie cazul profesorului, dar, până în septembrie 2019, lucrurile au fost tergiversate atât în Comisia de Etică, cât în Senatului Universităţii care aştepta un raport din partea Comisiei.
„Este imoral, dar legal”
Lucrurile s-au pus în mişcare odată cu dorinţa reporterilor „Adevărul” de a afla ce au decis forurile competente ale UB în legătură cu lectorul Aurel-Jean Andrei. Astfel că, la finalul lunii septembrie Comisia de Etică a întocmit un raport pe care l-a prezentat în senatul Universităţii.
Carta Universităţii Bucureşti spune, la articolul 22, că „este nedemnă de a fi membru al comunităţii universitare, în calitate de membru al personalului didactic şi de cercetare, persoana care a fost condamnată definitiv, în baza unei hotărâri judecătoreşti, la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, chiar fără legătură cu exerciţiul activităţii universitare, de natură a aduce atingere prestigiului academic”.
Doar că ceea ce scrie în Carta Universităţii sunt doar vorbe goale, fără nicio putere juridică. Asta rezultă din poziţia oficială a UB care, în cazul lui Jean Aurel Andrei, invocă articolul 56, alineatul 1, litera f, din Codul Muncii: „Contractul de muncă existent încetează de drept: (…) f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti”. „Prin urmare, contractul individual de muncă nu încetează de drept în cazul condamnării definitive cu suspendare”, spune conducerea UB.
Comisia de Etică recunoaşte „că persoanele care au fost condamnate definitiv pentru acte de corupţie, în baza unei hotărâri judecătoreşti, sunt nedemne de a fi membre ale comunităţii universitare, în calitate de personal didactic şi de cercetare, însă nu poate propune o sancţiune din cauza unor impedimente procedurale”. Aşadar, „nu este moral să predea, dar legal nu i se poate desface contractul de muncă”, mai spune Comisia de Etică.
Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a declarat pentru „Adevărul” că „legile trebuie respectate, fie că suntem sau nu suntem de acord cu ele. Dacă noi, ca societate, considerăm că legile nu sunt bune, atunci le putem schimba; dar legile trebuie respectate”.
„A purtat un război cu Justiţia”
Referindu-se la acţiunile sale de dinaintea condamnării, judecătorul Cristi Danileţ a scris despre Aurel-Jean Andrei că „acest personaj a purtat un război personal cu Justiţia română încă de când a început ancheta. Studenţii săi au fost nevoiţi la cursuri să îi asculte supărările, frustrările, jignirile la adresa magistraţilor. Unii magistraţi, pe Facebook, am fost agresaţi în mod constant de acest personaj. Deşi notar, deşi cadru didactic de drept, deşi soţ de judecătoare, etica lui profesională nu a avut vreo legătură cu minimul bun simţ cerut cuiva ce are aceste calităţi. Acum justiţia a triumfat.”
Aurel-Jean Andrei, soţul judecătoarei Laura Andrei – fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti, a postat pe o reţea socială, în anul 2018, un text în care arăta „că lupta anticorupţie, care, în realitate, nu există şi nu a existat niciodată, este doar instrumentul prin care stăpânii noştri exercită controlul asupra coloniei numită România, înseamnă că ori sunteţi suficient de lipsiţi de cultură şi educaţie pentru a fi manipulaţi ori suficient de ipocriţi şi lipsiţi de caracter pentru a manipula.” Mesajul a făcut obiectul unei sesizări din partea Cameliei Bogdan a Comisiei de Etică a UB şi a CSM pentru apărarea reputaţiei integrităţii sistemului judiciar.
Imediat după condamnarea sa, în data de 6 martie 2019, prin Ordin al ministrului Justiţiei, lui Aurel-Jean Andrei i-a încetat calitatea de notar public.
Lectorul universitar Aurel-Jean Andrei nu a răspuns mesajelor trimise de reporterii „Adevărul” pentru a-şi exprima un punct de vedere.
